Poezii - in memoriam Panait Căpățână

Poezii - in memoriam Panait Căpățână
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

La răscrucea dintre verbe şi nervurile ce lesne/ Se cufundă-n alchimia ultimului rid al clipei/ Sângerează necuvântul de la zâmbet pân la glezne/ imperfect solstiţiu urna întrupărilor risipe// Între zodii el Poetul caută-n torente rana/ Inorogului sihastru din Persepolis arhaic/ Şi surprind cum fracturată cade Elegia-doua// În atolul meu de suflet ce se conturează laic ("Între zodii - lui Nichita Stănescu")

Centrifugate patimi se macină notoriu/ Ca templele umile pierdute în păduri/ Haotică sinteză a lipsei de ivoriu/ Din nebunia pietrei sătulă de curburi// Erupţia genezei oglinzilor striate/ De-nchipuiri ciuntite şi mutul geamăt hâd/ Când sânii ei tresaltă confuză puritate/ În ceaţa minerală mă întinez şi râd ("Poem mineral")

Mi-a-nmugurit clepsidra mai apoi/ De când aştept polenizarea salbă/ A nopţilor sterile fără noi/ Cu paradisul chicinetă albă// Iar te-ai speriat de potera gazel/ Stai scufundată-n vis cu stufu-n gură/ Spasmul cretin vampir şi anofel/ Ţi-l faci poem căruţa paceavură// Strănută coapsa stropi de orhidee/ Profundă aiurare de văpaie/ Şi mă întreb cât mai rezist femeie/ Când îţi leşină soba în odaie ("Poem absurd")

De unde-atât păr la tine-n baie/ De cal ori de femeie aşteptând/ Să regăsească orice stropi de ploaie/ În tocurile potcovite scund// De unde ai şi gresie pe sâni/ Să-mi roadă maci jilavi în cerul gurii/ Piezişul plagiat al unei mâini/ Mulaj din ceara aspră a pădurii// De unde am atât stat pe loc/ Când vreau să fug în pantă pe-ntuneric/ De ce mi-ai pus şi iedera pe foc/ Când ard acum în craterul meu sferic ("De unde")

Aşteaptă-mă mai am doar o spirală/ Şi amuleta cade din azur/ Rostogolită tandru într-o doară/ Femeie adevărul e mahmur// Pe drumuri decadenta providenţă/ Incoerent s-adapă cu alcool/ Lacrima mea bolnavă de absenţă/ Ţi s-ar topi cântând de trupul gol// Ar mai avea o şansă idiotul/ Triunghi înscris în cercul răsturnat/ În unghiuri stivuieşte-mă cu totul/ Aşază-mă păcat peste păcat ("Aşteaptă-mă")

Cădere din turnul de zori al Golgotei/ Secante pe coapse uitate de sfinţi/ Ciopleşti neştiută din scâncete note/ Şi gemi încrustată pe-atâtea dorinţe// Adorm între sălcii mulţime de clerici/ Pescarii-i sortează pe specii şi preţ/ Icoanele seci de cuvinte-n biserici/ Se plâng că de-o vreme sunt scoase-n comerţ// Şi eu credinciosul stau întins într-o iesle/ Se-nchină păstorii curg lacrimi de seu/ O nouă Marie aşteaptă o veste/ Din sfera de cretă a visului meu ("Păgână")

Ce mai aştept sunt singur şi încă n-am ascuns/ Angelica mea crimă comisă mai devreme/ Cu iederă se-mbracă incestul la apus/ Şi-mi caută iertarea la margini de poeme// Ce pot să fac e simplu mi s-a-ntâmplat să fiu/ Ratase mama un banal avort/ Oglinzile striate multiplicau târziu/ Iubirea contactată într-un deceniu mort// În rest priveam absent biserici şi femei/ Când mi-a călcat o lacrimă tramvaiul/ Durerea nu înseamnă decât un obicei/ De-a încerca să afli ce ar putea fi raiul// De când pe piept am muguri de sălcii nu mai ştiu/ Sau care este drumul pe care-i dat să trec/ Spre tine-i prea devreme spre moarte prea târziu/ Şi drumul nu-i nici sigur şi viersul nu-i întreg ("Ce mai aştept?")

Nu mai sta să arăţi înspre nord cerul gol/ Să priveşti din profil vinul roşu şi vechi/ Că te chinui să sapi gropi rotunde-n nămol/ Cu un sânge străin vâjâind în urechi// Că femei cad pe spate violate în scris/ Cum tăcerea se-ncheagă în cuvinte târzii/ Că şi Steaua Polară te înşeală cu-n vis/ Trimiţându-te-n rai ca din iad să revii// Şi de cerul se scurge ca din rană spre sud/ Cum un fluviu se-ntoarce să inunde cetăţi/ Cu paharul golit şi cu sufletul crud/ Un nebun de poet nu mai sta să arăţi ("Nu mai sta să arăţi")

Cenaclul "Noduri şi Semne" își va relua activitatea pe 10 ianuarie, de la ora 18.00, la sediul cotidianului "Viaţa liberă".

Citit 1234 ori Ultima modificare Joi, 02 Ianuarie 2025 15:13

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.