În ziua Întâmpinării Domnului, creştinii de la Dunărea de Jos au mers la rugăciune în Sfintele Biserici, şi-au plecat fruntea în braţele primitoare ale lui Dumnezeu Tatăl. La Galaţi, de cinsprezece ani, la această sărbătoare împărătească, prin grija Arhiereului Dunării de Jos - Prea Sfinţitul Casian Crăciun, se înalţă rugăciune şi în capela „Întâmpinării Domnului” de la Palatul Episcopal, clădire în care funcţionează Muzeul de Arte Vizuale Galaţi.
Acest edificiu, Ctitorie a Vlădicăi Partenie Clinceni (1886-1902), a fiinţat între anii 1901 şi 1964 ca aşezământ misionar-bisericesc şi administrativ, în care era inclus şi un paraclis; după 1964 şi până în 1994 - vreme în care Hristos a pribegit în Siberii - palatul a fost transformat în Muzeu de Arte Vizuale...
În anul Domnului 2009, în lipsa Arhiereului locului, prea cuviosul arhimandrit Daniil Oltean a fost cel care a săvârşit Sfânta Liturghie şi slujba de pomenire a Vlădicăi Partenie Clinceni, a moşilor şi strămoşilor noştri, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Ca de obicei, Liturghia şi slujba de pomenire au fost momente cu o încărcătură aparte, rugăciunea stând sub semnul bucuriei Întâmpinării Domnului, dar şi al întoarcerii noastre într-un alt timp, la începuturile istoriei neamului românesc şi creştinesc. De ce?...
Capela speranţei
Pentru că în spaţiul sacru al capelei Palatului Episcopal din Galaţi, din noiembrie 2008, sub ochii senini ai Sfinţilor din icoane ce poartă amprenta vremii, odihneşte trupul primului creştin cunoscut pe teritoriul românesc - „Innocens”, datat cu monede la Claudiu II Goticul (268-270).
Revenind în actualitate, cu pacea rugăciunii, drept măritorii creştini aflaţi la închinare (între ei şi muzeografi) în marele şi mereu primitorul Palat Episcopal - cu siguranţă - au înţeles mai bine sensul nemuririi şi al veşniciei sufletului românesc. „În această capelă, parte a Palatului Episcopal, parte a vieţii Bisericii noastre de la Dunărea de Jos, aducem pioasă recunoştinţă şi gânduri de evlavie pentru Episcopul Partenie Clinceni, Arhiereul care la începutul veacului al XIX-lea (8 septembrie 1901) sfinţea somptuosul Palat Episcopal, aşezare cultural-administrativă a Bisericii, înstrăinată însă pe vremea vechiului regim, a spus părintele arhimandrit Daniil Oltean. De regulă, când venim în Casa Domnului, ne întâlnim în chip real cu Domnul Dumnezeu şi Sfinţii Săi la Sfânta Liturghie, în Sfânta Împărtăşanie. Astăzi cu atât mai mult, în acestă capelă, Însuşi Dumnezeu ne poartă pe braţele Sale, ne dă bineţe şi speranţă că numai împreună cu cei de azi, cu respect pentru moşii şi strămoşii noştri, dăm sens fiinţei noastre, istoriei noastre...”
Şi dacă „în vremea aceea” - în zorii noii ere creştine - Dreptul Simeon a văzut cu ochii lui împlinirea profeţiei de a-L întâmpina şi a-L purta pe braţele sale pe Însuşi Fiul lui Dumnezeu, astăzi, creştini au înţeles că la mijloc este voia Atotputernicului Dumnezeu. Credincioşii s-au convins, pentru a câta oară?, că Dumnezeu ţine la Casa Sa şi ceea ce nu mai este realizabil la oameni, este posibil la Dumnezeu.
Gălăţenii au înţeles aceasta în anul Domnului 2004, când în urma nenumăratelor demersuri ale Prea Sfinţitului Părinte Casian, autorităţile locale şi centrale au luat decizia (nr. 156 din 31 martie 2004 a Comisiei Speciale de Retrocedare...) de a reda lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu, retrocedând Bisericii frumosul Palatul Episcopal al Dunării de Jos.
Acest fapt nu a impiedicat actualul Muzeu de Arte Vizuale să-şi continue misiunea, bucurându-se de spaţiul primitor al Palatului Episcopal, unde încă îşi desfăşoară activitatea culturală.
* * *
Recunoştinţă Ctitorului - Arhiereul Partenie Clinceni
Arhiereul Partenie Clinceni este ctitorul frumosului Palat Episcopal din Galaţi, ca dealtfel şi al celui din Iaşi unde a fost Mitropolit al Moldovei şi Sucevei între 1902-1908. În toată Moldova şi în Dobrogea - unde a păstorit - a ridicat peste 100 de biserici şi mănăstiri, de aceea, gălăţenii şi nu numai ei, îi poartă mult şi smerit respect...
Pomeniţi în veci vor fi Vlădica Partenie şi toţi Vlădici noştri care veşnicesc prin faptele alese pe care le-au lăsat; neuitaţi vor fi şi pentru că actualul Arhiereu al locului doreşte ca Palatul Episcopal din Galaţi să fie redat creştinilor şi istoriei creştinătăţii prin înfiinţarea Muzeului Eclezial al Dunării de Jos. Prin retrocedarea din 2004 s-a făcut un pas.
Speranţa este acum şi mai mare, pentru că - din noiembrie 2008, în cadrul Sărbătorilor „Sfântului Apostol Andrei” - „cel mai vechi creştin cunoscut pe teritoriul României - Innocens” - a fost aşezat în capela Palatului Episcopal din Galaţi.
Acum „Nevinovatul” este vegheat de Toţi Sfinţii lui Hristos care ne-au fost vreme de două milenii alean şi pavăză la hotar, la „Poarta Porţilor Creştinătăţii”. Numai aşa cu Dumnezeu pe cale, cinstindu-ne Sfinţii, Mucenicii, Martirii, moşii şi strămoşii noştri - urmaşii lui Innocens - vom păşi şi noi încet, încet în veşnicie. Doar n-aţi uitat?! Veşnicia ne este sortită nouă...
