* Românii din ţinutul Bugeacului, străjeri ai credinţei strămoşeşti *
Ziua de 16 iulie, anul Domnului 2011, a fost pentru românii din localitatea Hagi Curda (astăzi Camâşovca), din apropiere de Odessa - Ucraina, una cu totul specială. A fost ziua când creştinii din străvechiul pământ românesc din ţinutul Bugeacului, sudul Basarabiei - astăzi în Ucraina, şi-au împlinit un vis: au participat la sfinţirea Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”.
Noul locaş este singura biserică românească din această zonă, care aparţine de Mitropolia Basarabiei, din cadrul Patriarhiei Ortodoxe Române. Biserica s-a ridicat cu sprijinul nemijlocit al gălăţeanului Nicolae Popa, român stabilit de 32 de ani în America, secretarul general al Consiliului Mondial Român din SUA.
Slujba de sâmbătă a fost săvârşită de Înalt Prea Sfinţitul Petru al Basarabiei, însoţit de un sobor de preoţi şi diaconi din Moldova.
La Hagi Curda, din anul 1995, a fost reînfiinţată Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, prin grija Înalt Prea Sfinţitului Petru al Basarabiei.
De atunci, numeroşi adevăraţi români printre care s-a aflat şi gălăţeanul Nicolae Popa, chiar cu preţul unor arestări, au ridicat încet, încet biserica din Hagi Curda. Şi asta pentru a reface lăcaşul românesc de aici, zidit, la anul 1875, în vremea Vlădicăi Melchisedec Ştefănescu, de la Dunărea de Jos.
Rugăciune şi diplomaţie...
Sâmbătă, cu ajutor de la Dumnezeu, am mers şi noi în Ucraina. Am ajuns la sărbătoarea de la Hagi Curda, în jurul orei 10.45, când Înalt Prea Sfinţitul Petru al Basarabiei adresa cuvântul de învăţătură creştinilor din Hagi Curda, pe care i-a numit „străjeri ai Drepteicredinţei şi ai identităţii româneşti în sudul Basarabiei istorice”.
Înalt Prea Sfinţitul Petru a slujit, s-a rugat, a binecuvântat şi a alinat dorul românilor de rugăciune, de dulcea limbă română, mulţumindu-i gălăţeanului Nicolae Popa pentru rezidirea Bisericii din Hagi Curda (astăzi Camâşovca). Smeritul Mitropolit a binecuvântat şi delegaţiile unor asociaţii culturale din România şi Moldova care au adus daruri, icoane, cărţi şi propria prezenţă.
La Camâşovca, am întâlnit români sadea, creştini care se rugau în Biserica „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel”, alături de Arhiepiscopul Basarabiei, de preoţi şi diaconi, de Dumnezeu. Pe unii i-am găsit deschişi şi ataşaţi faţă de valorile româneşti; pe alţii i-am intuit şovăitori sau poate timoraţi la gândul că ar putea să facă parte dintr-o altă istorie, o istorie necunoscută lor în ultima jumătate de veac şi nepregăţiţi să o accepte.
Oamenii locului ne-au spus că ortodocşii români şi vechea Biserică a „Sfinţilor Apostoli” au trecut după anul 1940 în subordinea Patriarhiei Ortodoxe Ruse. Dar tot răul a fost şi bine. Aici, românii au rămas creştini, chiar dacă unora li s-a şters încet, încet apartenenţa la identitatea românească.
„Biserica ridicată în vremea Episcopului Melchisedec Ştefănescu a fost dărâmată în 1979, de fostul regim sovietic. Astăzi sunt aproximativ 4.000 de suflete şi o comunitate alcătuită în majoritate din români”, ne spunea părintele Anatoli Cristea, preot în Republica Moldova, care slujeşte acum la Hagi Curda.
După voinţa inimii...
Potrivit unui comunicat al Patriarhiei Ortodoxe Române, 99 la sută dintre oamenii din Hagi Curda sunt români. Pe unii dintre ei i-am întâlnit adunaţi ciorchine în biserică; unii uimiţi, alţii destul de bucuroşi că au ajuns în ziua când a fost sfinţită noua lor biserică...
„Ne-am pregătit cum am ştiut mai bine pentru acest eveniment. Am sărbătorit după voinţa inimii şi ne-am pregătit la fel. Îi mulţumim lui Dumnezeu că ne-a trimis ajutoare, oameni cu drag de credinţa noastră. Îi mulţumim Înalt Prea Sfinţitului Petru, dar şi domnului Nicoale Popa, care a cumpărat terenul şi apoi a ajutat la zidirea frumoasei noastre biserici”, ne-a spus doamna Lida (Lidia) Vladimirovca, într-o românească pură.
Doamna Lidia ne-a explicat şi planul de pregătire pentru partea a doua a sărbătorii - agapa frăţească. „Astă noapte am gătit sărmăluţe, plăcinte, grătar. Am aţipit un pic şi ne-am trezit cu noaptea în cap pentru ultimele detalii, ne-a pus în temă creştina. Acum după Liturghie, fiicele şi fiii noştri au răspuns de agapa frăţească”.
Sub un umbrar pregătit special, după sfinţire, oaspeţii şi localnicii au gustat şi din bucatele româneşti. Pe stradă, câteva zeci de tineri din serviciile de ordine ucrainiene au asigurat buna desfăşurare a evenimentului, iar părintele Anatoli „le-a mulţumit „pentru că nu au fost evenimente neplăcute”. Peste toate, Hristos ne-a îmbrăţişat şi a dat fiecăruia bucurii după credinţă.
Locaşul din „Frumuşica” datează din 1875
Moşii şi strămoşii creştinilor de astăzi din Hagi Curda, spaţiu românesc din ţinutul Bugeacului, se trag din daci şi din romani. Înaintaşii lor - aceiaşi ca şi ai noştri - au rezistat valurilor migratoare din primele veacuri creştine, apoi tătarilor şi otomanilor şi, mai apoi, presiunilor şi tendinţei de deznaţionalizare a fostului Imperiu Sovietic.
Pe vremea invaziilor tătare (după veacul XIII), Hagi Curda se numea „Frumuşica”. Localitatea se află în Basarabia de Sud, ţinutul Bugeacului, iar despre românii de aici s-a scris puţin, chiar mai nimic.
Locaşul sfinţit acum - în anul Domnului 2011 - a presupus refacerea celui ridicat la 1875 de Prea Sfinţitul Melchisedec Ştefănescu, Episcop al Episcopiei Dunării de Jos.
Hagi Curda a făcut parte din teritoriul României Mari (1 decembrie 1918), iar după pactul Ribbentrop-Molotov (28 iunie 1940) a revenit fostei Uniuni Sovietice. Astăzi, face parte din Ucraina.
