Chateau Vartely. După opinia savanţilor din Republica Moldova, Vartely e denumirea veche a oraşului Orhei, în jurul căruia este situată crama. Care trebuia să se numească cumva, aşa că i-au spus chateau. Ceea ce înţeleg că e un soi de pleonasm, deoarece (zic academicienii de la Chişinău în Enciclopedia Sovietică Moldovenească, 1975, volumul cinci) Vartely înseamnă fix "cetate". Deci e un soi de Chateau Castel. Dar asta nu e cel mai interesant lucru.
Slavii şi valahii
Mai interesant e bizarul mod în care sovieticii au rescris istoria şi felul în care acesta s-a repercutat asupra denumirii acestui producător de vinuri. Să vă explic. Pentru a separa românii de basarabeni, minţile luminate de soarele arzător al revoluţiei din octombrie 1917 au conceput o teorie istorică "originală".
După ei, primii pe felie au fost slavii. Adică prin ceea ce e azi Basarabia, bătea vantul şi nu era ţipenie de om. Asta până au venit - zâmbitori şi paşnici - slavii. Apoi, abia prin secolul 14, de la vest de Carpaţi, din Transilvania, au început să apară "valahii", împinşi spre est de maghiari. Valahii s-au iubit cu slavii şi eto Ivan - moldoveanul!
Deci basarabenii sunt de altă făptură decât românii, şi (mai ales!) sunt mai mult slavi decât romanici. Plus că după istoricii societici care au scris Istoria RSSM prin anii ‘50, chiar şi valahii n-ar fi altceva decat un mix de romanici şi slavi. Repetă în şcoală teoria asta (acceptată doar de Moscova - niciun istoric occidental serios n-a aprobat-o vreodată) vreo 60 de ani şi începem să înţelegem de ce nu prea aleargă cu braţele deschise fraţii basarabenii către noi.
Argumente
Conform unui articol de pe historia.ro, pentru susţinerea teoriei moldovenismului, istoricii moldoveni s-au folosit de diverse argumente. În primul rând, de argumente de ordin entofolcloric: cercetătorii sovietici insistă asupra faptului că “folclorul moldovenesc” arată originea acestui popor ca urmaş al valahilor şi slavilor.
Conform argumentelor lingvistice, ar exista o limbă moldovenească diferită de română. Cu toate acestea, chiar lingviştii sovietici nu au putut aduce argumente în favoarea apartenenţei limbii moldoveneşti la familia limbilor slave. Nu în ultimul rând, “specialiştii” au adus în discuţie şi argumente paleoantropologice: antropologii sovietici au încercat să ajungă la anumite concluzii privind îmbinarea “romanicilor de vest” cu slavii, dar dovezile nu sunt concludente. Din motive politice, teoria existenţei “poporului moldovenesc” a fost susţinută şi după 1991 de istorici şi oameni politici din Republica Moldova, iar regimul lui Voronin a promovat românofobia.
Să ne întoarcem la Vartely. Ei, ce origine etimologică credeţi că-i atribuie Enciclopedia sovietică? Maghiară! De ce? Păi pentru că valahii au venit din Transilvania, de aia, nu-i clar? Şi între timp vorbeau maghiara, pentru că altfel nu s-ar explica de ce botezau aşezări în limba maghiară.
Înapoi la vin
Până la urmă, vorba lungă sărăcia omului, sau - dacă e făcută de Stat vreo 60 de ani - spălare de creiere se numeşte. Acest vin moldovenesc ne este livrat într-o sticlă sănătoasă, dop bun şi costă vreo 80 de lei. Moldoveneşti. Adică mai puţin de 20 de lei valahi, pardon!, româneşti!
Aşadar, în recolta 2011 cabernetul "colecţie rezervată" de la Vartely se prezintă cu arome de cireşe amare, scorţişoară, cuişoare, vişine, lemn şi un gust mai pregnant cu ciocolată, mure şi coacăze. Vin bun, serios, un exemplu că multe surprize pot apărea de pe malul celălalt al Prutului, dacă le dăm o şansă şi dacă nu se vor dubla la preţ după trecerea vămii.
Oraşul Orhei - scurt istoric
Mica Elveţie a Moldovei
Oraşul Orhei, o mică Elveţie a Moldovei, este situat în centrul Republicii Moldova, într-o zonă pitorească cu o cultură bogată de tradiţii şi un mare potenţial turistic.
Toate drumurile duc aici. În zona oraşului Orhei sunt peşteri stâncoase în care se pot găsi amprente ale primelor aşezări umane ce au sute de mii de ani, conform vately.md.
Pe ruinele oraşului antic a fost construită una din capitalele Hoardei de Aur. Fundamentele moscheilor, minaretelor şi băilor pot fi vizitate chiar şi în prezent.
Pe parcursul secolelor XV-XVI, interiorul fortificaţiei a adăpostit, concomitent cu palatul pârcălabului, şi locuinţele unor orăşeni. Pereţii citadelei erau zidiţi din blocuri de piatră, întărite cu mortar de var.
În anul 1499, ca urmare a unei incursiuni a tătarilor, târgul şi cetatea Orhei au fost devastate. În 1513, o nouă invazie a tătarilor a afectat serios cetatea. Lovitura decisivă a fost dată de sultanul turc Soliman Magnificul, în vara anului 1538.
Potrivit documentelor medievale, pe vremea celei de-a doua domnii a lui Petru Rareş, adică după 1541, pe locul vechii cetăţi a Orheiului a fost înălţată o nouă construcţie de piatră, care ulterior a fost distrusă, probabil din porunca lui Alexandru Lăpuşneanu, care la cererea turcilor a desfiinţat mai multe cetăţi.
În mijlocul secolului al XVII-lea, din motive geo–strategice, Orheiul, la ordinea fostului domnitor al Moldovei - Vasilie Lupu, a fost mutat cu 18 km spre nord, şi reconstruit lângă râul Răut.
George Mitea este blogger la lucruribune.blogspot.ro.
Citeşte şi: IDEI ŞI VINURI/ Cu Vasile Alecsandri la un Cuvee Vişan 2012 Gramma
