* (despre Zâna din Bârlad) *
Era dispusă şi gata de orice iluzie
şi se bucura că va fi să audă
cântând nişte păsări de noapte la nuntă;
credea că strigătul cucuvelei
este o garanţie a existenţei
şi nu un semn de plecare/venire;
cu o seară înainte de nuntă
i-au cântat nişte privighetori în grădină,
apoi a lovit-o un tren
încărcat cu haine de mire.
