Cunoscut şi aşteptat cu nerăbdare la Sulina drept principal istoric al oraşului, cercetătorul gălăţean Tudose Tatu a prezentat şi duminică, la Biblioteca Orăşănească „Jean Bart”, o imagine fascinantă a portului cosmopolit de altădată, cu coţcari, tâlhari şi bandiţi de tot felul.
A vorbit şi despre piraţii englezi care, ca nişte angajaţi civili ai Coroanei, împărţeau cu aceasta câştigul prădăciunilor. Moderată de bibliotecara Ilinca Mihăilă, întâlnirea, interactivă, cu cercetătorul gălăţean, însoţit şi de scriitorul Victor Cilincă, cu tema principală Sulina, s-a desfăşurat în deschiderea Zilelor oraşului Sulina (13 – 16 august).
Tatu a început cu începuturile frământate ale oraşului de frontieră: 1836 – înfiinţarea carantinei Sulina, de către guvernatorul provinciei Novorossia şi Basarabia, generalul prinţ Voronţov. „Ruşii au încălecat Dunărea şi au început să controleze navigaţia”, Ţările Române fiind în competiţie cu mari porturi exportatoare de grâu ruseşti, deci, ţine-te război economic, tâlhărie rusească!
În continuare, şi Cilincă a vorbit despre piraţii stârpiţi de Ion Ghica, beyul de Samos, însoţit de un corp armat din foşti piraţi. Folosind proiecţii („servant” la proiector, prof. Valentin Lavric), a evocat celebre femei-pirat şi democraţia la bordul navelor nelegiuite, legislaţia şi republica piraţilor care trăiau cu dezinhibare modernă, nu precum închistaţii nobili ai perucilor. Şi un capitol aparte: Sulina Marelui Război, cu nave comerciale închiriate de aliaţii ruşi, apoi înarmate, bombardamente, spionaj. Crucişătorului „Elisabeta”, apărătorul Sulinei, cel care înfrunta cuirasatele germane turceşti şi ruseşti, i-a fost dedicat un moment special. Tunurile „Elisabetei”, mutate pe mal, au tras spre Turtucaia.
Pe 14 august seara, a fost proiectat spectacolul dramatic de teatru filmat „Fetiţa cu brichetă”, de Victor Cilincă.
