Summitul care se desfăşoară astăzi la Sibiu reuneşte 27 de şefi de stat şi de guvern ai ţărilor europene, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, aproximativ 800 de jurnalişti și peste 100 de traducători. În jurul lor s-a construit un adevărat scut de securitate.
Summitul este de fapt o reuniune informală a șefilor de stat sau de guvern care își reprezintă țările, membre ale Uniunii Europene, în Consiliul European. În cadrul acestei întâlniri este de așteptat ca împreună să cadă de acord asupra unui document care să vorbească despre viitorul Uniunii Europene.
În urmă cu doi ani, Comisia Europeană a propus un sondaj printre cetățenii europeni în care a inserat cinci scenarii pentru viitor. Rezultatul acestei analize sociologice va fi prezentat la Sibiu, iar liderii europeni ar urma să decidă care este cursul viitorului, ținând cont și de opțiunile cetățenilor. Cele cinci variante propuse sunt: Menţinerea cursului actual (creșterea economică și investiții, consolidarea pieței unice, investiții în infrastructura digitală, energetică și de transport); Accent exclusiv pe piața unică; Europa cu mai multe viteze; Mai puţin, dar mai eficient (majoritatea resurselor şi intereselor sunt concentrate pe anumite politici comune şi se acţionează mai puţin în alte domenii), Mult mai mult, împreună (mai puţină putere de decizie pentru autorităţile naţionale şi mai multă pentru instituţiile de la Bruxelles).
Este de aşteptat ca președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să folosească summitul de la Sibiu ca o oportunitate să cheme la o mai largă colaborare între statele membre, inclusiv pentru crearea unei „armate europene”.
De asemenea, în loc să se pună accent pe Brexit, care a fost deja amânat, summitul va fi marcat de o dezbatere despre ambiția UE de a lupta împotriva schimbărilor climatice, scrie Forbes în ediția de marți. Opt dintre cele 28 de țări membre au lăsat să circule în presă un document înainte de summit, cerând ca Uniunea că se angajeze să stopeze emisiile de carbon până în 2050 și să aloce 25 la sută din bugetul Uniunii pentru proiecte care să lupte împotriva schimbărilor climatice. Documentul este semnat de Franța, Belgia, Spania, Danemarca, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Suedia. El mai spune că trebuie integrată de urgență piața de energie, fragmentată în acest moment. Macron și-a asumat paternitatea ideii şi și-a anunţat intenţia luni, după o întâlnire la Paris cu premierul olandez Mark Rutte. Iniţiativa Macron cere ca unul din punctele principale ale viitoarei agende europene să fie combaterea schimbărilor climatice. Mai mult, ţările membre UE ar trebui, potrivit documentului de lucru, să îşi majoreze contribuţiile în cadrul Acordului de la Paris, din 2015, privind limitarea încălzirii globale.
