Detestată de „tradiţionalişti”, carnea sintetică de origine vegetală se consolidează din ce în ce mai puternic pe piaţă, în rândul consumatorilor din întreaga lume, ca o alternativă vegană şi eco-durabilă faţă de cea de origine animală.
Companii precum Impossible Food şi Beyond Meat (listate la Bursa de pe Wall Street) sunt liderii schimbării, dar, în curând, s-ar putea depăşi o frontieră şi mai îndrăzneaţă: cea a cărnii sintetice, adică produsă în laborator începând cu celule animale „reale”, dar fără a recurge la sacrificare.
Printre susţinătorii săi cei mai entuziaşti se numără Bill Gates, iar proiecte precum cea a franţuzoaicei Nathalie Rolland, care îşi propune să obţină până la 175 de milioane de burgeri de la o singură vacă „donatoare”, se înmulţesc acum în cele mai avansate ţări.
Cu toate acestea, în ciuda faptului că primul produs de acest tip a fost creat în urmă cu opt ani, rămâne adesea prohibitiv pentru oamenii de ştiinţă să reproducă structura complexă a muşchilor şi a ţesuturilor grase ale diferitelor tăieturi.
Un studiu publicat în Nature Communications pe 24 august arată că o echipă de cercetători de la Universitatea din Osaka, Japonia, a reuşit să realizeze primul file de carne de vită sintetic prin imprimare 3D.
În Osaka au reuşit miracolul datorită utilizării a trei tipuri diferite de celule stem - izolate din ţesutul muscular, ţesutul adipos şi vasele de sânge - care, aproape ca într-un puzzle, oamenii de ştiinţă le-au poziţionat în vitro una lângă cealaltă.
De aici până la a vedea carnea sintetică pe mesele noastre, pasul nu este unul scurt. Rezultatul pozitiv al cercetărilor de laborator este ceva, dar lansarea unei producţii la scară largă îndreptată către consumatori implică mai multe operaţiuni.
Oricum, tehnologia deschide noi scenarii. „Prin îmbunătăţirea acesteia - a declarat într-o Michiya Matsusaki, unul dintre oamenii de ştiinţă care au participat la studiu -, va fi posibilă nu numai reproducerea structurilor complexe de carne, ci şi, de asemenea, pentru a face modificări subtile componentelor de grăsime şi muşchi”.
În traducere, oricine ar putea obţine tăieturi „personalizate”, în funcţie de gusturile şi nevoile lor alimentare.
