Mai mult de două treimi dintre britanici (69 la sută) sunt de părere că în societate au crescut furia şi intoleranţa în urma referendumului din 2016, care a decis ieşirea ţării din Uniunea Europeană, iar unul din şase spune că s-a certat cu familia şi prietenii din cauza acestui subiect, relevă Barometrul Încrederii, un sondaj anual realizat de firma de comunicare Edelman, transmite Press Association.
Conform sondajului, patru din zece britanici cred că, după votul pentru Brexit, oamenii sunt mai înclinaţi să participe la proteste violente, iar 60 la sută consideră că guvernul nu îi ascultă pe oamenii obişnuiţi, cifrele fiind similare printre susţinătorii ieşirii din UE şi opozanţii Brexitului.
De altfel, rezultatele sondajului relevă o ţară dezbinată, în care o mare parte din societate se simte ignorată şi abandonată de clasa politică, în centrul divergenţelor aflându-se Brexitul, a explicat directorul executiv al Edelman, Ed Williams. Sondajul a relevat o scădere a încrederii în liderii celor două mari partide: doar 35 la sută dinte respondenţi au spus că au încredere în prim-ministrul Theresa May pentru a face ce trebuie (în scădere faţă de 39 la sută anul trecut) şi 26 la sută au afirmat acelaşi lucru despre liderul laburist Jeremy Corbyn (faţă de 36 la sută anul trecut).
Două treimi (65 la sută) au afirmat că Marea Britanie se află pe un drum greşit, acest sentiment fiind mai răspândit în rândul celor care susţin rămânerea în UE (82 la sută), faţă de cei favorabili Brexitului (43 la sută).
Sondajul a mai dezvăluit că încrederea în instituţiile britanice este mult mai ridicată (64 la sută) în rândul persoanelor care s-au declarat "informate" - cu nivel de educaţie de colegiu, venituri relativ ridicate şi consum regulat de media - decât în restul populaţiei (40 la sută), decalajul fiind cel mai accentuat consemnat vreodată de acest sondaj anual.
"Brexitul a scos la iveală fracturi care au dezbinat familii şi au despărţit prieteni, ne-au făcut mai răi şi mai furioşi ca societate şi au alimentat temerea de proteste violente şi dezordine civilă. Divizările arătate de decizia noastră de a ieşi din Uniunea Europeană nu sunt binare. Sunt mult mai complexe. Dar consecinţele sunt clare: ca ţară, îi vedem pe politicienii şi liderii noştri politici ca deconectaţi (de problemele reale) şi ne lipseşte încrederea în capacitatea lor de a vindeca aceste clivaje. În locul lor, ne uităm tot mai mult spre companii şi angajatorii noştri pentru a conduce şi a acţiona cu obiective sociale", a adăugat directorul executiv al Edelman.
Rezultatele barometrului au la bază interviuri online realizate cu mai mult de 2.000 de persoane între 18 decembrie 2018 şi 7 ianuarie 2019.
