Critici pentru adoptarea fără vot a reformei pensiilor. Franța
"Dovadă de slăbiciune", "eşec" sau "farsă" - presa franceză critica în unanimitate vineri adoptarea fără vot, prin recurgerea la articolul 49.3 din Constituţia franceză, la care a apelat Emmanuel Macron pentru trecerea reformei pensiilor şi îl acuză pe preşedinte pentru criza politică şi socială care ameninţă Franţa, relatează AFP, citată de Agerpres.
Presa internaţională nu a rămas datoare, New York Times subliniind că "disputa privind pensiile arată un Macron slăbit şi mai izolat". Die Zeit a scris că "această reformă va fi mult timp o povară pentru ţară".
"Ce dovadă de slăbiciune", a scris Jean-Marcel Bouguereau, în cotidianul regional La République des Pyrénées. "Guvernul nu dispune de o majoritate absolută pentru a trece cea mai importantă reformă a celui de-al doilea mandat de cinci ani", a adăugat el, estimând că "se anunţă o criză enormă politică".
"Câştig politic zero, cost social major", scrie Florence Chédotal, în La Montagne. Eşec al unei tactici care este un simbol al "singurătăţii răsunătoare a preşedintelui", adaugă ea. "Cum poţi să restabileşti controlul când mama tuturor reformelor are un asemenea rezultat?", se întreabă ea.
"Emmanuel Macron s-a imobilizat singur într-un impas politic", scrie Patrick Jankielewicz, în La Voix du Nord. "Dacă trebuia să salveze reforma pensiilor, nu avea decât un mod de a o face: trebuia să meargă la vot. Însemna bineînţeles să rişte să fie învins, dar în politică uneori e mai bine să cazi cu onoare decât să treci în forţă şi fără glorie, cu riscul de a arunca benzină peste incendiul social", a adăugat el.
"Mandat deja încheiat?"
"O întrebare se ridică deasupra tuturor celelalte după această zi istorică: la unsprezece luni după începerea sa, mandatul de cinci ani al lui Emmanuel Macron s-a terminat deja?", se întreabă Maurice Bontinck, în La Charente Libre, pentru care utilizarea articolului 49.3 "sună ca o dovadă de slăbiciune a ceea ce poate fi numit astăzi ”minoritatea prezidenţială”.
"Gustul eşecului", titrează la rândul său Yves Thréard, în Le Figaro, care apreciază, de asemenea, că "executivul este slăbit mai mult ca oricând". Aceeaşi constatare o face şi Christophe Lucet, în cotidianul Sud-Ouest, care vorbeşte despre "un tandem slăbit care va trebui să gestioneze situaţia".
"Criză a regimului", titrează la rândul său Maud Vergnol, în L'Humanité. "Prin acest nou recurs la articolul 49.3, divorţul între instituţiile noastre şi popor este consumat, apogeul unei crize a delegitimării politice, deschide cale largă tentaţiilor autoritare. Piromanul de la Elysée este unicul responsabil pentru această situaţie", apreciază ea.
Mai măsurată în criticile ei, presa internaţională prezintă totuşi aceeaşi imagine a unui preşedinte slăbit şi a unei situaţii sociale explozive în Franţa. "Republica blocată", titrează Die Zeit, potrivit căruia "există reforme din care un guvern nu-şi revine niciodată". Utilizarea articolului 49.3 simbolizează "eşecul politicii şi o criză instituţională profundă", consideră Ana Fuentes, în El Pais. Corespondenta la Paris a cotidianului spaniol scrie că "Macron, a cărui popularitate este la nivelul cel mai scăzut, a intrat în aceeaşi fază ca predecesorii săi Alain Juppé, în 1995, şi Nicolas Sarkozy, în 2010, când au reformat şi ei pensiile".
