”Stimată redacție, mă numesc Buliga Anton și mă aliniez și eu scrisorii deschise a domnului director Gelu Stan de la Șantierul Naval Galați, unde am lucrat și eu pe diferite funcții, în strânsă colaborare cu Gelu Stan și Aristide Tănăsescu.
O cunosc personal pe Simina Tănăsescu și îmi permit să-i adresez câteva cuvinte.
Dragă Simina,
Îți aduc aminte că ai fost colegă de clasă cu fiul meu, Alexandru Buliga, la Colegiul Național ”Vasile Alecsandri”. Ați organizat o petrecere în ultimul an de liceu la mine acasă, toată clasa, și v-am pus la dispoziție tot ceea ce ați avut nevoie. Eu și toți gălățenii suntem mândri că o fată a Galațiului a ajuns într-o funcție atât de înaltă.
Am rămas și eu siderat de atitudinea magistraților Curţii Constituţionale a României (CCR) care au respins legea pensiilor magistraților. Eu nu am citit în Constituție că CCR trebuie să aibă salarii așa de mari și pensii speciale și nu cred că magistrații sunt mai români decât noi ceilalți. Aud spunând mereu că un drept câștigat nu poate fi luat. Mă întreb unde l-ați câștigat, cumva la Mărășești? Sau în alte bătălii care să apere hotarele țării? Eu știu că Valeriu Stoica, fost ministru al Justiției, v-a mărit salariile ca să fiți corecți și incoruptibili, însă lucrurile au stat pe dos, a crescut vertiginos numărul hoților în
România și de multe ori nu ați intervenit hotărât împotriva lor. Politicieni mărunți ca oameni și la suflet v-au dat aceste privilegii cu gândul ca pe ei să-i judecați mai blând când vor ajunge în fața instanțelor.
Te rog frumos, Simina, să-i lămurești pe colegii tăi să nu se mai opună legii pensiilor care-i privește, nu așteptați ca o țară întreagă să se ridice împotriva voastră. Ultima dată ne-am întâlnit la căpătâiul tatălui tău, Aristide Tănăsescu, unde am și schimbat câteva vorbe, iar după mine a venit și fiul meu, Alexandru, și ați vorbit mai mult.
Sunt întru totul de acord cu scrisoarea domnului Gelu Stan. Fiți, vă rog, rezonabili și nu aruncați țara în aer!
Te îmbrățișez, cu drag și cu respect!
Anton Buliga"
