Prezența estimată la alegerile europene a fost de circa 51 la sută, potrivit datelor provizorii ale legislativului european, publicate în cursul zilei de luni, 10 iunie. Cetățenii din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene i-au ales, la sfârșitul săptămânii trecute, pe cei 720 de europarlamentari, reprezentanți ai celor 450 milioane de cetățeni ai UE.
Pe marile familii politice europene, Parlamentul European credita grupul Partidului Popular European (PPE) cu 185 de locuri în viitoarea legislatură, în baza proiecţiei actualizate în cursul zilei de luni, 10 iunie, realizate plecând de la estimări din ţările europene, inclusiv România.
Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar urma să obţină 137 de locuri, iar Renew Europe - 79 de locuri, conform noii proiecţii. Drept urmare, grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură "marea coaliţie" care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 401 locuri dintr-un total de 720 şi vor continua să deţină controlul în legislativul comunitar.
Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) este creditat cu 73 de locuri, De asemenea, Grupul Identitate şi Democraţie (ID) ar urma să obţină 58 de locuri, după ce a capitalizat rezultatele foarte bune din Austria şi Olanda. Pe de altă parte, deşi AfD a obţinut al doilea scor în Germania, faptul că a părăsit grupul ID face ca locurile sale să nu fie atribuite acestuia în prima proiecţie a PE. Grupul Verzilor/ Alianţa Liberă Europeană ar urma să obţină 52 de locuri, iar Grupul Stângii - GUE/NGL - 36 de locuri. Deputaţii neafiliaţi ar urma să obţină 46 de locuri, iar partidele intrate în categoria "Alţii", respectiv care nu sunt încă afiliate unui grup constituit în PE, alte 54 de locuri.
Ca tendință generală, partidele centriste pro-europene au avut rezultate în general bune în Europa Centrală și de Est, în opoziție cu tendințele din vestul continentului, unde extrema dreaptă a crescut considerabil. În Polonia, de exemplu, cel mai mare membru estic al Uniunii Europene, Coaliția Civică (KO) de centru a prim-ministrului Donald Tusk ar urma să câștige votul european, făcând un pas spre a se impune ca forță dominantă în țară, după o campanie dominată de teme de securitate, pe fondul amenințării Rusiei.
În Ungaria, partidul naționalist Fidesz al prim-ministrului Viktor Orban a ieșit pe primul loc, dar a înregistrat cel mai prost rezultat la alegeri naționale sau europene din aproape două decenii, pe măsură ce sprijinul a crescut pentru partidul pro-european Tisa, condus de noul venit pe scena politică Peter Magyar.
De asemenea, în România, coaliția de guvernământ PSD-PNL era creditată în exit-poll cu 54 la sută din voturi la alegerile pentru Parlamentul European în care a candidat pe liste comune. Partidul AUR, creditat cu orientare spre extrema dreaptă, a câștigat 14 la sută din voturi, mai puțin, totuși, decât proiecțiile dinaintea scrutinului.
Pe de altă parte, partidele extremiste vor obţine cel mai mare număr de locuri la alegerile de duminică din Uniunea Europeană în cele mai populate naţiuni: Germania, Franţa, Italia, Spania. Franţa a condus această tendinţă spre dreapta cu o victorie atât de zdrobitoare a Rassemblement National de extremă dreapta încât preşedintele liberal Emmanuel Macron a dizolvat parlamentul francez şi a convocat alegeri anticipate. Primele rezultate au sugerat că Rassemblement National va obţine aproximativ 32 la sută din voturi, mai mult decât dublu faţă de partidul preşedintelui.
De asemenea, în Germania, centrul-dreapta se îndreaptă spre o victorie confortabilă, cu Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, pe locul al doilea, devansându-i pe socialiştii cancelarului Olaf Scholz, aflaţi pe locul al treilea.
Adunate, partidele radicale de dreapta ar reprezenta, teoretic, al doilea cel mai mare bloc din Parlament - fiind pe cale să ajungă pe primul loc în Franţa şi Italia şi pe locul doi în Germania, cele mai mari şi mai importante trei ţări din blocul de 27 de naţiuni. În Italia, partidul de dreapta al Giorgiei Meloni a obţinut cel mai mare sprijin, estimat la aproximativ 28 la sută. Până în prezent, însă, dincolo de elementele care le-au apropiat, au avut și multe disensiuni, care le-au împiedicat să schimbe în mod radical politica europeană.
