Evaluaţi acest articol
(23 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

„Trăieşte fiecare zi ca şi când ar fi ultima. Învaţă în fiecare zi ca şi cum ai trăi pentru totdeauna.”

„Cred că întreaga mea evoluţie şi existenţă s-a ghidat după următorul principiu: unele lucruri cer timp; rămâi calmă şi pozitivă, pentru că lucrurile vor deveni din ce în ce mai bune.”

Aşa începe tânăra Alexandra Duliba povestea ei, a unuia dintre cei mai tineri coordonatori de navă din Şantierului Naval Damen din Galaţi. Mai are puţin până să împlinească 24 de ani şi este absolvent al Facultăţii de Arhitectură Navală. Fire deschisă, mereu cu un zâmbet de oferit, dar serioasă când situaţia o cere, descoperim astăzi un profesionist în plină ascensiune, cu care şantierul se mândreşte.

„Consider că, pentru a ajunge la perfecţiune în ceea ce fac, este necesar să fiu perseverentă. Am absolvit Liceul Economic „Virgil Madgearu” Galaţi, profil comerţ. Toată  lumea s-a aşteptat să continui studiile în domeniu, dar m-am gandit, am analizat şi am ajuns la concluzia că nu pot ignora pasiunea pe care o aveam pentru nave. După o perioadă în care am oscilat între Facultatea de Automatică şi Facultatea de Arhitectură Navală, am ales-o pe cea din urmă. Şi timpul mi-a demonstrat că am luat decizia bună, atât timp cât ceea ce fac îmi aduce în fiecare zi bucurie. Iniţial, am vrut să mă focalizez pe proiectare, însă acolo nu erau posturi libere în şantier când am aplicat. Oportunitatea a fost propunerea de a ocupa poziţia de coordonator navă. Chiar dacă nu ştiam ce presupune, am acceptat această provocare.

Astăzi sunt coordonator pentru Comanda 24206, alături de Senior Coordonator Marian Nistor, iar de curând, la începutul acestei luni,  a început debitarea pentru Yacht-ul 24207, pentru care voi asigura eu coordonarea. Sunt încântată şi nerăbdătoare să văd ce îmi rezervă viitorul.”

Încrezătoare şi optimistă, Alexandra este conştientă că meseria pe care o practică presupune o mare responsabilitate, dar crede că ajutorul colegilor va fi esenţial pentru reuşita oricărei  provocări.

„Sunt zile în care stau şi mă gândesc cum aş fi evoluat dacă mergeam în proiectare, unde îmi doream iniţial să ajung şi cred că nu mi s-ar fi potrivit. Nimic nu se poate compara cu descărcarea de adrenalină care apare atunci cînd problemele sunt duse la bun sfârşit. Şi  probleme apar pe teren în fiecare zi. Iubesc să vorbesc direct cu muncitorii şi îmi place să fiu implicată 100% în problemă, chiar la faţa locului. Diferenţele de vârstă nu se mai simt în relaţionarea dintre noi. Suntem deschişi unii faţă de ceilalţi şi mă bucur că am colegi cu experienţă, care mă pot ajuta să devin la fel de bun profesionist cum sunt ei. O femeie care lucrează într-un mediu în care bărbaţii sunt majoritari, aduce o schimbare de atitudine din partea lor. Mulţi adoptă o atitudine defensivă atunci când în preajma lor apare o femeie care trebuie să le ofere instrucţiuni. Irelevant, din punctul meu de vedere. Contează să ai în jurul tău o echipă de profesionişti pregătită şi dornică de muncă. Restul vine de la sine.

Îmi iubesc oraşul, aici m-am născut şi am crescut, aici este familia mea, aşa că nu mi-am pus problema să plec în altă parte. Mi-am dorit tare mult să lucrez în şantier şi îmi amintesc cu bucurie de clipa în care am răspuns la telefon şi am auzit: „Bună ziua, vă sunăm din partea Şantierului Damen Galaţi.”. Mi-aş dori însă să existe mai multă înţelegere din partea tuturor atunci când apare o problemă şi dorinţa de a colabora pentru rezolvarea ei. Şi nu mă refer doar la locul de muncă.”

Citit 5614 ori Ultima modificare Miercuri, 13 Martie 2019 17:52