În anul 2021, România a importat din China produse în valoare de peste 6 miliarde de euro, cu peste 1,1 miliarde mai mult decât în anul precedent, reiese dintr-o sinteză publicată recent de Hotnews, pe baza datelor Institutului Național de Statistică.
Galațiul nu stă nici prea-prea, nici foarte-foarte. Suntem undeva în prima treime a clasamentelor pe județe ale importurilor și exporturilor pe relația China. Puteam fi însă pe unul dintre primele trei locuri, susține președintele Patronatului IMM-urilor Galați. Oricum, statul român are nevoie să-și clarifice poziția oficială vizavi de afacerile cu firmele din China, este de părere inPolitics.ro.
În ultimii ani, din Wuhan n-a venit decât COVID-ul
În topul înfrățirilor românești cu diverse orașe sau regiuni din China, Galațiul figurează cu două astfel de parteneriate, ambele semnate la sfârșitul anilor ’80, înainte de Revoluție. În 1986, județul Galați se înfrățea cu regiunea Hubei, iar un an mai târziu, municipiul Galați se înfrățea cu orașul Wuhan (din regiunea respectivă).
Deși avem aceste înfrățiri de peste 30 de ani, în Galați nu s-a produs nicio investiție majoră a chinezilor. Nu s-a deschis nicio fabrică, nici în Galați, nici în Zona Liberă sau în Parcul Industrial. La nivel de administrații județene și locale nu s-a întâmplat nimic concret, singurele afaceri cu parteneri din China rămânând cele dezvoltate de firme private din Galați. Singurele „investiții made in China” par a fi magazinele chinezești din oraș, precum și absolut tot ce cumpărăm din magazine, de la săpun, îmbrăcăminte, baterii, haine până la antibiotice și miere.
Putem spune, fără a greși prea mult, că din Wuhan (considerat polul pandemiei) nu a venit în Galați decât COVID-ul.
În 2014, le vorbeam chinezilor despre tunel și aeroport
Cele mai semnificative inițiative în urma acestor memorandumuri s-au putut observa până la sfârșitul anilor ’90 și, sporadic, în următorii câțiva ani. De exemplu, în noiembrie 1990, la Galați s-au încheiat convenții cu Wuhanul privind schimburi economice (mărfuri prin contrapartidă cu Combinatul SIDEX), schimburi de studenți, de cadre medicale. Un an mai târziu, s-a extins acordul de cooperare și în domeniul cultural și cel sportiv, iar în 1995 s-a semnat un memorandum de principiu pentru preparativele expoziţiei de comercializare de mărfuri exportate din Wuhan. Relaţiile dintre cele două municipalităţi s-au reluat în martie 2002, când o delegaţie chineză a vizitat municipiul Galați.
La rândul său, județul Galați, înfrățit cu regiunea Hubei, a primit, în noiembrie 2000, vizita unei delegații chineze, la propunerea Comisiei de Sănătate, Învățământ și Cultură și a Colegiului Județean al Medicilor, care a colaborat anterior pe plan medical cu instituții similare din regiunea Hubei. În august 2002, o delegaţie a regiunii Hubei a vizitat Consiliul Judeţului Galaţi, din ea făcând parte reprezentanți ai Congresului Poporului și ai Departamentului de Relaţii Externe al provinciei Hubei, precum și ai unor societăți farmaceutice și de construcții de mașini, în încercarea de a identifica posibilități de colaborare în Galați.
A urmat o nouă vizită la Consiliul Județean, în 2014, a unei delegații din Wuhan. Autoritățile locale de la acea vreme „le-au prezentat asiaticilor proiectul privind tunelul pe sub Dunăre și le-au vorbit despre aeroportul mult-promis de către politicieni, dintre Galați și Brăila, precum și despre proiectul drumului expres Galați-Brăila, al cărui studiu de fezabilitate zace, din 2008, în sertarele Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale”, așa cum a relatat „Viața liberă”, la vremea respectivă. Tot atunci, gălățenii le-au propus chinezilor un proiect unic pentru România la acea vreme: înființarea unei clinici bazate pe medicina tradițională chineză.
Și au mai fost vizite ale chinezilor în Galați, ne-au propus să construiască aici o fabrică de anvelope, cea mai mare din sud-estul Europei, sau o fabrică de tractoare (care, între timp, s-a făcut la Deva). Cum spuneam, nimic nu s-a finalizat.
"Interesul național ar trebui să primeze"
În topul realizat de Hotnews, bazat pe cifrele importurilor și exporturilor județelor din România pe relația cu China, Galațiul se află pe locul 16 la importuri și pe 17 la exporturi, cu ponderi de 29-30% în PIB-ul județului.
„Am fi putut să fim pe unul din primele locuri, sau în primele trei, dar nu s-a vrut. Ambasadorul Chinei a venit de trei ori la Galați, au fost alte patru-cinci delegații ale unor oameni de afaceri chinezi numai în ultimii ani, au fost oferte de investiții de zeci și sute de milioane de lei, cu sute de locuri de muncă, de care s-a ales praful, pentru că n-a existat destul interes și nici voință politică. Între timp, am devenit cea mai anticomunistă țară din lume, de parcă nu ne-ar interesa dezvoltarea economică, în timp ce alții au implementat investiții masive ale chinezilor, inclusiv SUA sau Marea Britanie. N-am făcut nici pe departe ceea ce puteam face și ce fac alții care sunt supercapitaliști. E greu de spus și de făcut ceva acum, în perioada asta, când lumea e atât de divizată și polarizată. Interesul nostru național ar trebui să primeze, dar atât timp cât ni se spune când să bem apă și ce să mâncăm, e foarte greu, aproape imposibil”, ne-a spus președintele Patronatului IMM-urilor Galați, Marian Filimon.
Cu China „nu jucăm același joc”
„China, firește, nu e nicidecum singura țară care include promovarea investițiilor în politica externă. Felul în care o face, însă, e mai puțin transparent, iar în spatele intereselor comerciale pe care le afișează în Europa stau ambiții politice și un comportament tot mai agresiv în relația cu așa-zișii parteneri.
Deși țările UE au, în mare, o administrație descentralizată, provinciile și orașele chineze fac parte dintr-un sistem administrativ profund unitar. Altfel spus, chiar dacă un primar dintr-un land german sau dintr-un municipiu românesc încheie un parteneriat de investiții cu un omolog chinez, ținând cont strict de interesele circumscripției sale, partenerul chinez urmează o linie trasată de Partidul Comunist. E un dezavantaj serios pentru europeni, pentru că ei nu vor discuta niciodată cu chinezii de la egal la egal. Nu jucăm același joc”, se afirmă într-un amplu material publicat de panorama.ro.
Pe de altă parte, în condițiile în care pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (încă) poate fi citit articolul „Relația specială a României cu Republica Populară Chineză” (în care „MAE recunoaște oficial ceea ce într-o vreme circula doar sub formă de zvon, anume că în 1968 China a transmis avertismente ferme rușilor să nu invadeze și România după modelul praghez, adică un gest de prietenie similar celor pe care le-am aștepta azi de la NATO, în caz de pericol”), site-ul inPolitics.ro afirmă că este cazul ca România să-și clarifice relațiile cu China: „Dacă mai-marii statului român au constatat că regimul de la Beijing a luat-o razna rău de tot, din martie anul trecut până anul acesta, de ce pe site-ul MAE mai adastă un material oficial atât de curtenitor la adresa Chinei? Dacă, dimpotrivă, China e aceeași de acum câțiva ani, de ce mai-marii statului român acționează atât de ostil la adresa unui stat declarat ca mare prieten al României?”
Așteptăm din nou să ne spună alții ce să facem?
