În ziua Azimelor, Iisus a rânduit pregătirea paștilor (turtele nedospite mâncate de evrei timp de opt zile, în amintirea exodului din Egipt) la un cunoscut, unde s-au așezat la masa de seară tradițională, cu paști, miel și vin.
Înainte de masă, Iisus a spălat picioarele ucenicilor, spre mirarea lor, și le-a explicat: "Deci, dacă Eu, Domnul și Învățătorul, v-am spălat vouă picioarele, și voi sunteți datori ca să spălați picioarele unii altora; că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut Eu vouă, să faceți și voi."
Pe când mâncau, Iisus a spus: "Adevăr grăiesc vouă, că unul dintre voi Mă va vinde." Ucenicii s-au supărat, asigurându-L de loialitatea lor, iar Învățătorul l-a identificat direct pe vânzător: "Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde". Era Iuda, care stătea chiar alături la masă.
În timpul cinei, Iisus a binecuvântat o azimă, a frânt-o și le-a dat ucenicilor, spunând: "Luați, mâncați, acesta este trupul Meu". Apoi a mulțumit pentru vin și le-a dat ucenicilor paharul, îndemnându-i să bea pe rând: "Beți dintru acesta toți, că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor".
După această întâmplare, Biserica a rânduit una dintre cele șapte taine creștine - cuminecătura sau împărtășania, euharistia sau grijania.
După cină, Iisus și-a luat ucenicii către Muntele Măslinilor unde, în Grădina Ghetsimani, S-a dus să Se roage Tatălui Său. Le-a spus atunci ucenicilor: "Voi toți vă veți sminti întru Mine în noaptea aceasta, căci scris este: Bate-voi păstorul și se vor risipi oile turmei". Petru i-a răspuns că el nu-L va părăsi niciodată, dar Iisus i-a răspuns: "Adevărat zic ție că în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta cocoșul, de trei ori te vei lepăda de Mine".
Lăsând adepții să vegheze în apropiere, Iisus, mâhnit, a căzut cu fața la pământ, cerând îndurare Tatălui: "Părintele Meu, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiești". De trei ori S-a rugat și de trei ori i-a găsit pe ucenici dormind.
Momentul în care Iuda l-a vândut pe Iisus
În cele din urmă, i-a trezit pe ucenici și le-a spus că Îi sosise ceasul și că se apropia acela care L-a vândut. Într-adevăr, se apropia Iuda, însoțit de "mulțime multă, cu săbii și cu ciomege, de la arhierei la bătrânii poporului". Conform înțelegerii pe care o avusese cu Caiafa, Iuda L-a sărutat pe Cel care trebuia prins.
Ucenicii au sărit să-L apere cu armele, dar Iisus le-a spus că "toți cei ce scot sabia de sabie vor pieri" și S-a predat în mâinile urmăritorilor, pentru a împlini prorocirile Scripturilor, căci așa Îi fusese scris. Speriați, ucenicii au fugit de furia mulțimii.
"Iar cei care au prins pe Iisus L-au dus la Caiafa arhiereul, unde erau adunați cărturarii și bătrânii. Iar Petru Îl urma de departe până a ajuns la curtea arhiereului și, intrând înăuntru, ședea cu slugile, ca să vadă sfârșitul. Iar arhiereii, bătrânii și tot sinedriul căutau mărturie mincinoasă împotriva lui Iisus, ca să-L omoare. Și n-au găsit, deși veniseră mulți martori mincinoși".
Iar Iisus tăcea. Și arhiereul I-a zis: "Te jur pe Dumnezeul cel viu, să ne spui nouă de ești Tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu." Iisus i-a răspuns: "Tu ai zis. Și vă spun încă: De acum veți vedea pe Fiul Omului șezând de-a dreapta puterii și venind pe norii cerului." Atunci arhiereul și-a sfâșiat hainele, zicând: "A hulit! Ce ne mai trebuie martori? Iată acum ați auzit hula Lui. Ce vi se pare?" Iar ei, răspunzând, au zis: "Este vinovat de moarte."
Petru s-a lepădat de trei ori de Iisus
Petru a fost recunoscut de către o slujnică drept adept al lui Iisus, dar s-a jurat că nu este. Ieșind de acolo, a mai fost recunoscut de două ori, dar de fiecare dată a negat. Atunci el a început a se blestema și a se jura: "Nu cunosc pe omul acesta". Și îndată a cântat cocoșul.
Citește și SĂPTĂMÂNA PATIMILOR
