Pentru mulți gălățeni din Țiglina I și II, precum și din cartierele Micro 17, 18 și 19, Parcul „Corneliu Coposu”, cum se numește oficial locul cunoscut drept Parcul Cloșca sau Parcul lui Durbacă, este singura opțiune pentru a face mișcare, a duce copiii la joacă sau a scoate la plimbare, într-o zonă mai puțin populată, câinii.
Gălățenii s-au obișnuit cu aspectul părăsit al parcului, cu faptul că nu a intrat în modernizare, deși se vorbește despre asta de ani de zile, iar promisiuni au tot fost. Ce nu înțeleg oamenii și, sincer, nici noi nu înțelegem, este de ce nu se fac eforturi măcar să se întrețină parcul în starea sa normală, fie ea și deteriorată sau învechită. Coșurile prăbușite la pământ de două luni de zile nu au fost înlocuite, aleile sunt blocate de resturi de copaci căzuți, pe 31 august, în urma furtunii care a afectat zona respectivă a orașului, peste tot e mizerie, sunt ambalaje și resturi de tot felul, ca să nu mai spunem de urină și fecale pe scările din partea din spate a parcului.
Îți este și teamă să calci, că nu știi în ce, iar animalele de companie sunt și ele expuse îmbolnăvirilor sau accidentării, fiindcă la tot pasul se află resturi de mâncare stricată, urme de vomă și niște lucruri pe care nici nu îndrăznesc să încerc să le identific, în condițiile în care parcul este recunoscut drept destinație a utilizatorilor de droguri.
Să ne înțelegem, cele mai urâte aspecte ale parcului sunt imposibil de reprodus în ziar prin imagini, de aceea le descriem în cuvinte. Realitatea este că în parc nu mai există niciun fel de toalete, singura sursă de apă, o țâșnitoare veche, a fost și ea dezafectată, doar băncile au rămas, fiind complet metalice, sunt mai rezistente, la fel și bietele sculpturi în metal, care arată de parcă ar fi artă post-apocaliptică, nu modernă și contemporană.
„Nu cerem mult, spunea, zilele trecute, o mămică aflată la locul de joacă, să-și supravegheze copilul de patru ani, doar să se facă și aici curățenie, să fie o sursă de apă și o toaletă ecologică schimbată la timp. Până la modernizare, ne cresc ăștia mici printre gunoaie!”
