"Cultură și simțire românească, dincolo de granițele țării" a fost motivul pentru care, duminică, 29 octombrie 2023, și-au dat întâlnire cu gălățenii frații din sudul Basarabiei, Bugeac - Ucraina, la Teatrul Dramatic "Fani Tardini".
Proiectul, inițiat de Facultatea Transfrontalieră din cadrul Universității "Dunărea de Jos", este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Un sprijin constant vine din partea prof. Natalia Ursu, administrator la Centrul de Informare al României din cadrul Universității Umaniste de Stat din Ismail, Ucraina.
Citește și Ansambluri folclorice românești din regiunea Odesa, acasă, la Galați
După patru zile de repetiții, după ce au vizitat cele mai frumoase locuri din municipiul Galați (mănăstiri, muzee, faleza și grădinile Publică și Botanică), duminică, prof. univ. dr. Elena Mereuță, prorector al Universității "Dunărea de Jos", le-a spus "Bun venit!" micilor artiști și însoțitorilor lor, la spectacolul de la "Fani Tardini". Un emoționant mesaj a venit și din partea doamnei prof. univ. dr. Aurora Gina Necula, decan al Facultății Transfrontaliere, care a vorbit despre prima sa întâlnire cu românii din Ismail, cu ani în urmă, moment când a înțeles că a fi iubitor de "Patria noastră - Limba română" nu este o vină, ci o binecuvântare.
Copiii și tinerii au deschis spectacolul cu o suită de gânduri pentru Basarabia, prin arhicunoscutul "Cântă cucul, bată-l vina!", urmat de versuri și jocuri susținute de Ansamblul folcloric "Opincuța" din Cartal, Reni, raionul Ismail, regiunea Odesa. "Opincuţa" numără 30 de ani de activitate, conducător artistic fiind Nicolae Alexandrov. A urmat Ansamblul Vocal ”Doruleț”, Reni, care crește la rădăcina Limbii române copii și adolescenți talentați și iubitori de adevărata istorie, coordonator artistic fiind doamna prof. Mariana Cârlig.
Ansamblul folcloric "Dor basarabean" din Erdek Burno/ Utkonosovka, raionul Ismail, îl are ca director artistic și dirijor pe prof. Viorel Popescu, care din pricina războiului nu i-a putut însoți pe micii artiști. Au fost însoțiți de Sergiu Andrieș, coregraf, care este din Republica Moldova, stabilit la Odesa. "Dor basarabean" are inclusiv un ansamblu de interpreți, dansatori și instrumentiști, copii care cântă la vioară, fluier, nai, contrabas, acordeon.... Între viitorii virtuoși, și o copilă în vârstă de 12 ani, Loredana Andrieș, din Utkonosovka, care de doi ani își plimbă mâinile "înarmate" cu cele două ciocănele speciale pe corzile țambalului cu multă agerime și cu mult har.
L-am întrebat pe Sergiu Andrieș cum reușește să susțină, financiar și logistic, un grup atât de mare de viitori artiști, în condițiile în care știm cu toții că, pe lângă cele materiale, e nevoie de multă muncă, răbdare, dragoste și pasiune, în tot ce faci. „Mulțumim fraților români că ne sprijină și ne invită prin toate colțurile lumii unde se trăiește, se vorbește și se simte românește", ne-a spus Andrieș.
Istoria unui tărâm românesc
Ținutul românesc dintre Prut și Nistru, aflat, la acea vreme, în sudul Basarabiei, a fost înstrăinat după războiul ruso-turc (1806-1812), fiind răpit de Imperiul țarist, sub falsul motiv al "protecției creștinilor" ortodocși, asupriți - la acea vreme - de otomani, unde a rămas până în martie 1918. În acel spațiu din sudul Basarabiei, numit de țariști Bugeac, la începutul veacului al XIX-lea, românii erau în proporție de 90 la sută. Din 1828, Basarabia şi-a pierdut autonomia, limba rusă devenind obligatorie în administrație, justiție și în toate instituțiile statului. Deznaționalizarea a fost ridicată la rang de lege până la 27 martie 1918, când Basarabia a cerut unirea cu Regatul României, abia ieșit din colbul Primului Război Mondial. Acest petic de pământ a rămas în componența României Mari până în 1940, când sovieticii au acaparat iarăși prin forță acest ținut, astăzi aflat între granițele Ucrainei.
