În noaptea de 13 spre 14 septembrie 2024, comuna Cuza-Vodă a fost una dintre localitățile cel mai crunt lovite de viitura fără precedent care a inundat, în câteva minute, mii de gospodării din tot județul și a stârnit groază în rândul oamenilor, care s-au văzut neputincioși în calea puhoaielor.
Prinsă la mijloc între Slobozia Conachi și Pechea, ambele localități extrem de grav afectate de precipitațiile istorice, Cuza-Vodă a intrat în topul comunelor care au înregistrat cele mai mari pagube, raportat la suprafață și numărul de locuitori: peste 400 de gospodării și peste o mie de persoane au fost afectate de viiturile care nu au putut fi oprite, în ciuda faptului că s-a făcut tot ce se putea face, omenește și administrativ.
Despre cât de protejată a fost Cuza-Vodă împotriva inundațiilor, care nu au ocolit-o în ultimii ani, și ce ar trebui să se facă mai departe, în condițiile modificărilor meteorologice, am vorbit cu primarul comunei, Dănuț Codrescu (PSD).
- În 2018, ați spus că localitatea Cuza-Voda a fost inclusă pe o hartă de risc, cu o treime din suprafață declarată inundabilă. Atunci considerați că este mult. Mai credeți acum acest lucru?
- Acum e mică, pentru că jumătate din comună a fost afectată. Am avut inundaţii de la Pechea până la Slobozia, exceptând doar casele de la șosea, până la prima stradă din Pechea. Și de la Primărie, pe partea cealaltă, adică tot până la Slobozia, a fost complet sub apă. Pe partea stângă a șoselei, partea Primăriei, s-a inundat de la strada Primăriei până la curbă.
- Până la momentul 13 septembrie, știu că dumneavoastră, ca administrație locală, ați făcut o serie de lucrări, investiții pe partea de prevenire a inundațiilor. Haideți să le trecem în revistă, ca să vedem ce anume s-a putut face și de ce totuși nu a făcut față.
- Dacă este vorba de ce ținea de noi, am făcut cam tot, la nivelul comunei noastre, administrativ și hidrotehnic. Am făcut stăvilare pe care le-am montat la fiecare cap de rigolă. Sub digul pârâului, noi avem tuburi de 1.000 mm, prin care trece apa din rigolă în pârâu. Acolo am pus stăvilare. În momentul când venea apa, se închidea. Numai că acum n-a mai fost timp. Și chiar dacă era timp, nu am fi avut de ce să închidem, pentru că apa nu a mai venit deloc pe pârâu. Când apa era de un metru și ceva în comună, pârâul era gol. Pentru că apa trecea peste pârâu şi din cauza vitezei a sărit peste diguri. În dreptul digului, e un pod. Și la podul respectiv nu e dig, pe acolo a trecut apa.
A plouat peste câmpuri, apele s-au adunat într-o vale principală, însemnând și la Pechea, spre Valea Rea. Și după aceea a venit peste noi. Culmea că noi mai avem o vale, Valea Suhurlui, dinspre Vaslui, din nordul județului. Și atunci am fost atenți, că n-am primit informația de la primă oră de la Suhurlui, că a ajuns apa. Eu am mai tras de două ori sirena în noaptea aceea. Mare parte a apei care a venit din sus s-a oprit în acel baraj început în 1989. Și apa a fost reținută în spatele lui, o cantitate destul de însemnată. Dacă nu era acel dig, cred că apa era mai mare decât prima dată. Prima dată înseamnă tot în aceeași zi, că a fost cea mai mare apă de cel puțin 100 de ani.
- În afară de cantitatea mare de precipitații, au fost și alte cauze care au contribuit la afectarea unui număr atât de mare de gospodării? Nu știu, construcții făcute în zone de risc sau fără măsuri de siguranță?
- Nu. Apa a venit liber, toate obstacolele care au mai fost pe câmp, în susul drumului, au fost cândva, nu mai sunt. Apa doar și-a făcut culoar, prima dată, a doua oară n-a mai venit. Norocul nostru a fost că a bătut vântul, așa consider eu, și a mai dispersat norii. Și atunci s-a împrăștiat, a plouat destul de mult, dar nu ca înainte și apa nu a mai venit deloc peste noi. A venit pe vale, dar n-a mai venit peste sat.
- Ce credeți că ar trebui făcut în momentul ăsta pentru a vă proteja cumva, având în vedere că sunteți prinși între două localități, gard în gard și cu Pechea, și cu Slobozia Conachi?
- Ce se poate face acolo? Noi suntem între Slobozia și Pechea. Nici noi, nici cei din comuna din aval, nici cei din comuna din amonte nu cred că au ceva de făcut, ca autoritate locală. Trebuie dezbătut la nivel înalt. Au mai fost discuții. Eu, la primele inundații, am mai ridicat problema aceasta. Acele diguri sau alte diguri, construite în amonte.
În amonte, pe Valea Rea, în amonte, pe Valea Suhurlui, mai sus de acel baraj de la Suhurului, care este început. Într-adevăr, a avut un rol destul de important și binefăcător, zic eu, pentru noi, pentru că ne-a apărat cât de cât, fiind destul de consolidat. Nu-i finalizat, dar ne-a fost, oricum, de ajutor.
Și dacă s-ar face, zic eu, măcar un dig mai în spate, ar putea opri o altă cantitate de apă. Un dig contra precipitațiilor abundente. Așa erau numite înainte aceste diguri, făcute pentru a proteja culturile, în special, dar, în același timp, și așezările omenești. Ca să nu se inunde, să nu le rupă apa. Deci, dacă s-ar face un dig serios în amonte de Suhurlui și cel puțin trei, dacă nu şi mai multe, în partea dispre Valea Rea, dacă s-ar reface și pe celelalte văi, ar fi ok, s-ar forma un pol în spatele acelor diguri și ar opri mari cantități de apă, care nu ar mai ajunge la noi.
Dacă apa a luat-o de la noi spre nord, pământul s-a suprasaturat, a ajuns în nordul județului sau poate și mai sus, și când a venit, a venit ca un tăvălug peste noi. Eu am pus acei stăvilari, care sunt foarte utili. În momentul când vine apa din pârâu, când crește pârâul, îi închidem. Apa nu mai dă în sat. Că dacă ar da mai mult peste diguri, atunci... Dar, oricum, nici acum, apa nu a depășit digurile pârâului.
- Sunteți primul primul pilon acolo, în comunitate, în momentul în care apar altfel de situații. Am înțeles că, pe nivel de investiții, de intervenții, atât puteți face, atât ați făcut. Ce asigurări le puteți da oamenilor în cazul în care se va mai întâmpla așa ceva?
- În cazul în care se mai întâmplă, va fi aceeași situație. Doar dacă aceste diguri se vor face, alte lucruri hidrotehnice, speciale și, cel mai bine, dacă s-ar construi în amonte de comuna noastră, atunci s-ar putea să nu mai trecem prin așa ceva. Pentru toate comunele care au fost inundate ar trebui construite diguri care să protejeze pământul.
Decât să cheltuim bani, să dăm pe fiecare persoană, pe fiecare familie sinistrată, la anumite chestii de despăgubiri, mai bine investim. Cred că dacă s-ar investi în diguri anul ăsta, într-o zonă să se facă digurile, unde a fost zona mai urâtă, în funcție de gradul de afectare a comunei, eu zic că ne-ar putea ajuta foarte mult. Nu ar trebui nici să ne relocăm comuna, nici să facem alte investiții.
Oricum, la nivelul comunei, cum am spus, la nivelul așezămintelor, Cuza, Slobozia, Pechea, nu ține de noi, că nu avem ce face. Că eu, dacă aș face un dig la marginea localității, să spun că nu mi-ar intra apa de colo colo, dar mi-ar bloca toate străzile. Bun, las o singură intrare, să rămână drumul. Dar ce fac când vine apa de la deal? Când îmi dă mai mult decât tubul de 1.000, că sunt câteodată scurgeri care depășesc şi eu vărs în câmp. Anul ăsta au fost secete, dar în restul anului plouă și, de multe ori, apa dă peste acel tub. Nu poate să preia toată cantitatea. Așa că totul ține de nivel înalt. Dacă se iau măsuri, atunci așezămintele rămân în continuare și ar fi mult mai ok.
