„Istoria holocaustului” și „Istoria comunismului” sunt două materii care și-au găsit loc între obiectele de liceu, la clasele a XI-a și a XII-a, după ce Daniel David, ministrul Educaţiei şi Cercetării, a semnat noile planuri-cadru ale învățământului liceal.
Deși numele acestor două discipline i-au speriat pe părinți, care imediat după anunțul cu privire la introducerea acestora în programa școlară au lansat ample comentarii pe rețelele de socializare, profesorii de istorie spun că este un lucru benefic pentru că elevii vor afla noțiuni noi despre mecanismele genocidului sau despre totalitarism, reușind astfel să înțeleagă mai bine care sunt valorile democrației.
Pentru a ne lămuri exact despre beneficiile sau dezavantajele pe care cele două discipline le au în rândul adolescenților, am solicitat părerea unor cadre didactice de specialitate. Profesorul Sorin Langu, profesor de istorie la Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri", ne-a spus că de ceva ani organizează, împreună cu elevii săi, cursuri opționale despre holocaust, aceștia fiind atrași de informațiile inedite pe care le află în cadrul acestora. „Din punctul meu de vedere, cele două materii sunt binevenite, elevii având posibilitatea să afle lucruri inedite. Probabil că vor fi probleme în ceea ce presupune pregătirea cadrelor didcactice de istorie pentru aceste discipline, iar "Istoria comunismului", care se va studia în clasa a XII-a, nu va fi probabil atât de bine primită, având în vedere faptul că elevii vor fi preocupați de pregătirea examenului de Bacalaureat”, a explicat acesta.
Din păcate, însă, pentru a face loc acestor două materii, a fost nevoie de reducerea numărului săptămânal de ore de la alte discipline, cum ar fi limba franceză, studiată ca limba a doua, care va rămâne cu o singură oră pe săptămână.
În zilele următoare, ministrul Daniel David a promis că va definitiva și alte proiecte despre care a vorbit până acum.
