Duminică, 26 octombrie 2025, vom fi martorii unui moment istoric important pentru creştinii ortodocşi români. Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului, și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al României, însoțiți de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, vor sfinţi Catedrala Naţională.
Evenimentul, la care cei doi patriarhi vor fi înconjuraţi de un sobor format din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi, va avea 2.500 de invitaţi oficiali, cu locuri în catedrală, în timp ce alţi 8.000 de credincioşi, veniţi în grupuri organizate din eparhii, vor participa la slujbă din piaţetă.
Accesul în catedrală și în piațeta (esplanada) din jurul ei se va face începând cu ora 7,00 dimineața, fiind posibil doar pentru invitaţi. Ceilalți credincioși vor putea participa la slujbă din zona de dincolo de gardul care înconjoară esplanada Catedralei.
Sfinţirea Catedralei Naţionale în acest an are o dublă semnificație: se marchează 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de biserică autocefală și 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de patriarhie.
Zidirea Catedralei Naționale, situată la intersecția străzii Calea 13 Septembrie cu strada Izvor (Sectorul 5, Calea 13 Septembrie, nr. 4-60, București), a început, efectiv, în urmă cu 15 ani, dar acest gând al lui Dumnezeu a animat și a stat pe agenda tuturor Patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române, începând cu Miron Cristea (1925-1939). Ideea a început în perioada zbaterilor clerului român pentru obținerea autocefaliei, fapt realizat în 25 aprilie 1885 - când Patriarhia Ecumenică de Constantinopol aproba după lungi tergiversări acest demers istoric.
Abia după 126 de ani, după discuții, dezbateri și nenumărate demersuri, Parlamentul României a dat un nou act normativ - Legea 376/2007, privind construirea Ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului Românesc.
Amplasamentul, ales în compensaţie pentru demolarea şi translarea unor biserici
După mai multe propuneri eșuate de-a lungul anilor (Piaţa Unirii - 1999, Piaţa Alba-Iulia - 2001 şi Parcul Carol - 2004), Patriarhia Română a acceptat în 2005 - din lipsă de alternativă - actualul amplasament din Dealul Arsenalului (parte a Dealului Spirii), astfel, îndeplinindu-se una dintre condiții, anume ca Biserica să fie pe cel mai înalt loc din comunitate.
Pe de altă parte, acceptarea acestui spațiu de către Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a fost privită ca o reparație morală, pentru că în zonă au fost „răstignite” cinci biserici ortodoxe; trei au fost demolate de vechiul regim - „Alba Postăvari”, „Spirea Veche” și „Izvorul Tămăduirii”, iar două biserici istorice au fost translate - „Schitul Maicilor” și „Mihai Vodă”, pentru construirea Casei Poporului, un loc de jertfă unde și-au dat viața nenumărați oropsiți ai sorții.
O altă necesitate a fost și faptul că medievala Catedrală Patriarhală, fostă Mitropolitană, de pe Dealul Mitropoliei, ctitoria domnitorului Constantin Șerban Basarab - sfințită în anul 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei și al întregului Orient - este neîncăpătoare.
Astfel, duminică, 26 octombrie, după 15 ani de la punerea pietrei de temelie de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, monumentala Catedrală Națională, o zidire făcută „ca pentru Dumnezeu”, din cele mai bune, prețioase și rezistente materiale, va fi sfințită.
O nouă pagină de istorie, care vorbește despre recunoștința față de cei care s-au jertfit, pentru ca acest pământ românesc să fie liber, o mulțumire adusă lui Dumnezeu, pentru toate binefacerile pe care El le-a revărsat peste români din veac în veac, din neam în neam.
