Oportunitatea construirii unui aeroport internaţional la Galaţi şi demararea procedurilor pentru realizarea studiilor de pre-fezabilitate şi fundamentare a investiţiei au făcut obiectul dezbaterii în şedinţa de luni, 30 septembrie, a Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi. Miza este mare, atât din punct de vedere financiar – investiţia, realizabilă printr-un parteneriat public-privat - fiind estimată în prezent la aproximativ 100 milioane de euro, cât şi din punct de vedere socio-economic, un aeroport la Galaţi fiind considerat de mulţi drept cheia deblocării şi a altor investiţii în zona noastră, relansarea şi reconectarea la marile lanţuri logistice şi comerciale şi, nu în ultimul rând, conectarea Galaţi-Brăila şi a zonelor limitrofe (ce formează a doua aglomerare urbană după Bucureşti!) cu fluxurile de transport aerian internaţional.
Din şedinţa de CJ Galaţi, subiectul aeroportului a generat şi ceva „scântei” între consilieri, însă, pe de altă parte, nimeni nu a negat rolul benefic pe care o astfel de investiţie l-ar avea pentru Galaţi. Ideea construirii unui aeroport la Galaţi nu este una nouă. Ea a mai fost vehiculată în spaţiul public, mai ales în perioadele electorale. De aici, poate, şi avertismentul unor consilieri că proiectul ar putea fi „o iluzie”. Pe de altă parte, spre deosebire de ce s-a întâmplat în trecut, CJ Galaţi a făcut acum, în plan tehnic, paşi concreţi spre punerea în practică a acestui proiect. Mai exact, este vorba de „Studiul de oportunitate” şi „Studiul de evaluare a eficienţei traficului aerian” în vederea realizării unui aeroport internaţional în judeţul Galaţi. Astfel, consilierii judeţeni au avut pe masă documente care certifică în mod oficial necesitatea unei astfel de investiţii.
„E clar că toţi ne dorim acest aeroport, dar acum avem şi acest Studiu de Oportunitate din care rezultă, din date concrete, realiste, că un astfel de proiect are potenţial, are o adresabilitate foarte mare. Pe de o parte, este necesitatea oamenilor din această regiune – pe o rază de 90 Km avem peste 2 milioane de locuitori! - de a avea acces la astfel de servicii de transport, fără să mai bată, de exemplu, sute de kilometri până la Bucureşti. Iar pe de altă parte e vorba de mediul de afaceri, de relaţiile comerciale ale Galaţiului cu restul lumii, de necesităţile de transport ale unor mari agenţi economici (Combinatul siderurgic, şantierele navale, operatorii portuari etc.). Dar există o cerere mare pentru astfel de servicii şi din partea mediului universitar, medical şi nu numai. Pasul următor este de a realiza acest studiu de pre-fezabilitate, care să ne furnizeze o serie de indicatori tehnico-economici, o modalitate de derulare şi o valoare estimativă a investiţiei. De asemenea, acest studiu ne va permite să înaintăm solicitarea de actualizare a Masterplanului de Transport şi includerea în acesta şi a aeroportului de la Galaţi”, a explicat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea.
Acesta a precizat că un parteneriat public-privat ar fi o soluţie sustenabilă în realizarea aeroportului, dar în acelaşi timp rămân deschise ca potenţiale surse de finanţare şi Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii sau fondurile europene.
Interpelări din partea consilierilor
În cadrul şedinţei de CJ, înainte de a prezenta variantele potenţiale prin care aeroportul s-ar putea realiza, preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, a răspuns şi unor interpelări adresate de unii dintre consilieri.
În numele ALDE, Adrian Dănuţ Alexandru a arătat că „problema nu este dacă ar fi sau nu ar fi bine să avem aeroport la Galaţi, pentru că discuţia nu ar dura nici măcar cinci minute. Dar discuţia ar trebui purtată cu privire la prioritatea investiţiilor din judeţul Galaţi”. Invocând raportul între cost şi eficienţă, consilierul a prezentat drept alternativă modernizarea liniei de cale ferată Galaţi – Bucureşti, proiect cuprins şi în Masterplanul de Transport, a cărui realizare ar reduce timpul de deplasare până în Capitală la două ore, inclusiv la aeroportul „Henri Coandă”. „Nu spun să nu îl finanţăm (aeroportul – n.r.), ci să o luăm treptat, să prioritizăm investiţiile. Haideţi să reabilităm calea ferată, după care să ne ocupăm de legătura cu Autostrada Soarelului, iar apoi putem lua în considerare şi aeroportul ca proiect de investiţii prioritar”, a declarat Adrian Dănuţ Alexandru.
În replică, preşedintele CJ, Costel Fotea, l-a întrebat pe consilier dacă ştie care este lungimea acestui tronson de cale ferată şi la cât ar ajunge reabilitarea lui: „Dacă nu ştiţi, vă spun eu: 264 km, iar reabilitarea ar fi aproape 1,4 miliarde de euro! Puteţi să-mi sugeraţi o sursă de finanţare pentru 1,4 miliarde de euro la CJ Galaţi? Dar, dacă discutăm serios, desigur, trebuie să facem diligenţe mai intense şi pentru acest proiect. Atât doar, dacă găsiţi o soluţie de 1,4 miliarde de euro sau o pârghie să aduceţi acest proiect la Galaţi, vă rog să o faceţi! Pentru că noi, gălăţenii, ne vom scoate pălăria în faţa dumneavoastră…”.
La rândul său, consilierul Dorin Butunoiu (PRU) s-a întrebat retoric ce şanse ar avea aeroportul de la Galaţi, în condiţiile în care „vecinii de la Tulcea au investit într-un aeroport, dar n-au reuşit să-l aducă la un standard destul de ridicat”. De asemenea, consilierul s-a întrebat dacă nu ar fi mai practic un proiect de drum rapid (80 km) până la aeroportul tulcean.
„Este o variantă, chiar mă bucur că ne gândim cum să investim în alte judeţe….”, i-a răspuns ironic preşedintele CJ. Dincolo de datele din „Studiul de oportunitate”, în care se precizează că aeroportul din Tulcea „nu oferă servicii adecvate nevoilor de transport din zona studiată, fiind folosit pentru zborurile charter pentru întregul an sau având un program de funcționare în sezonul turistic” (pentru Delta Dunării – n.r.), cu explicaţii suplimentare a venit şi consilierul Romulus-Lucian Iaru (PMP): „Aeroportul Tulcea e vechi, la vremea lui a fost făcut pentru a deservi traficul intern. Ceea ce cred că discutăm în momentul de faţă este un aeroport, la Galaţi, care să poată prelua trafic internaţional. Mai mult, un aeroport care să poată prelua, la un moment dat, inclusiv tranzit militar, dacă avem în vedere vecinătatea în care ne situăm. Ideea de a face „un drumuşor” până la Tulcea, pe teritoriul altui judeţ, e un pic ieşită din temă. Să încercăm să facem „un mic aeroport” la Galaţi, abia asta ar însemna să vindem iluzii. Ori ne gândim la o treabă serioasă, ori nu!”.
„Asta e ideea: un aeroport internaţional pentru aeronave mari, cu pistă de cel puţin 3.200 metri, din ce spun specialiştii”, a confirmat preşedintele CJ, Costel Fotea, care a amintit că sunt aeroporturi din ţară care au pistă de 2.700 metri, iar acum trebuie să intervină pentru a le prelungi la 3.200 metri, pentru a corespunde standardelor internaţionale.
Variantele de investiții
Consilierul Viorel Cristovici (PNL), care a precizat de la începutul intervenţiei sale că este „pentru” aprobarea hotărârii privind aeroportul, a solicitat o serie de detalii privind variantele de parteneriat public-privat pe care CJ Galaţi le are pentru a realiza aeroportul.
Potrivit preşedintelui CJ Galaţi, Costel Fotea, în prezent se conturează, teoretic, patru variante de investiţii. Prima dintre ele ar însemna achiziţionarea unor terenuri (cel puţin 150 ha – n.r.), pentru a fi apoi concesionate unui partener privat în vederea construirii aeroportului, în schimbul unei redevenţe. Aceasta ar fi însă, „o variantă sinucigaşă”, date fiind costurile pe care le implică, prin urmare a fost eliminată din start.
O altă variantă - nu imposibilă, dar mai degrabă improbabilă - este susţinerea, 100 la sută, a investiţiei din bugetul CJ. „Având deja foarte multe proiecte cu fonduri europene, unde trebuie asigurată cofinanţarea, plus proiectele din bugetul propriu, nu ne permitem, cel puţin în momentul de faţă, să asigurăm 100 de milioane de euro pentru această investiţie”, a arătat Costel Fotea.
O a treia variantă, de această dată fezabilă, este generată de clarificările aduse anul trecut, prin OUG nr.39/2018 privind parteneriatul public-privat, ce ar permite CJ Galaţi să vină cu un aport de până în 25 la sută din valoarea investiţiei. Se merge pe această variantă, însă ţinta este de a nu se depăşi 15 la sută ca aport din zona publică.
„După ce vom face un studiu de prefezabilitate, din care va reieşi clar cum trebuie să arate pista, cum trebuie să arate terminalele, va rezulta o sumă, o valoare totală a investiţiei. Pot fi 80, 100 sau poate 110 milioane de euro. Apoi proiectul va fi scos la licitaţie pentru a se face un contract de parteneriat public-privat. Pot fi unul, doi sau mai mulţi asociaţi. CJ poate veni cu terenul - care poate fi expropriat în baza legilor în vigoare în România, cum s-a procedat în cazul Centurii Galaţiului - dar poate contribui şi pe partea de utilităţi şi calea de acces spre zona respectivă. Costurile acestea pot să ajungă la 10 – 12 milioane de euro, ceea ce ar putea reprezenta 10 – 15 la sută din valoarea investiţiei”, a explicat Costel Fotea.
O ultimă variantă ar fi fie finanţarea aeroportului prin intermediul Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), fie din fonduri europene. Primul dintre ele ar însemna, practic, un împrumut garantat de stat, ce-i drept în condiţii avantajoase şi termen lung, variantă ce merită şi ea analizată odată cu realizarea studiului de prefezabilitate. În cazul fondurilor europene, e varianta cea mai dezirabilă, însă lucrurile sunt ceva mai complicate. În exerciţiul financiar 2014-2020 nu au fost prevăzute fonduri pentru construirea de noi aeroporturi, ci doar pentru repararea sau modernizarea celor deja existente. Dar n-ar fi exclus ca astfel de fonduri să fie disponibilizate printr-o eventuală retrospectivă a POIM sau prin programele operaţionale aferente perioadei 2020-2027.
„Indiferent care va fi varianta pentru care vom opta, acest studiu de prefezabilitate este esenţial. Dacă nu facem nimic, în sensul de a urni proiectul, nu vom putea să prezentăm nimic nici unui investitor care să vină în parteneriatul public-privat, deşi există interes pentru aşa ceva, nici să mergem să depunem vreun proiect, de exemplu, pentru finanţare cu fonduri europene!”, a concluzionat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea.
Paşii imediaţi următori ce vor fi făcuţi de CJ Galaţi vor consta în desemnarea unor specialişti care să realizeze Caietul de Sarcini ce va sta la baza licitaţiei pentru realizarea studiului de prefezabilitate. Ulterior, în funcţie de situaţia de la momentul respectiv, ar urma fie lansarea licitaţiei pentru parteneriatul public-privat, fie analizarea finanţării prin FSDI sau depunerea unui proiect pe fonduri europene.
Prognoze privind traficul de pasageri
În scenariul realist (arie de captare definită de izocrona de 90 minute), prognoza traficului în viitorul Aeroport de la Galaţi este, cu reţeaua existentă de drumuri, de 460.000 pasageri în anul de bază, iar în anul 15 poate atinge 820.000 de pasageri. Cu reţeaua de drumuri de perspectivă, potenţialul anului de bază este de 550.000 pasageri, în anul 15 de operare urmând să atingă 980.000 pasageri.
Prevederi privind parteneriatul public-privat
Conform OUG 93/2018, care reglementează parteneriatul public-privat, finanțarea investiției se poate asigura fie integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat, fie din resursele financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public. În cazul celei de-a doua variante, partenerul public poate contribui la finanțarea realizării investițiilor cu resurse financiare publice provenind inclusiv din fonduri externe nerambursabile post-aderare și din contribuția națională aferentă acestora, în condițiile prevăzute de legislația națională și de cea a Uniunii Europene. În cazul în care cota de contribuție a partenerului public la finanțarea realizării investițiilor dintr-un contract de parteneriat public-privat este reprezentată de resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile și contribuția națională aferentă unor astfel de fonduri, aceasta nu poate depăși 25 la sută din valoarea totală a investiției.
Sistem de transport integrat
Aeroportul de la Galaţi ar facilita integrarea altor proiecte majore de infrastructură aflate în diverse etape de implementare, cum ar fi construcția Podului peste Dunăre din zona Brăila, precum și investițiile în îmbunătățirea navigabilității pe fluviul Dunărea, potrivit „Studiului de Oportunitate”. Aeroportul ar deservi o zonă de captare importantă, neacoperită de aeroporturile existente din România (cele mai apropiate fiind Iași, Bacău și București), zonă de captare care ar include și regiuni din Republica Moldova și Ucraina. Numeroși agenți economici importanți care își desfășoară activitatea pe teritoriul județului Galați, instituțiile de învățământ, unitățile spitalicești, agențiile de turism, administrațiile publice ar fi principalii beneficiari ai viitorului aeroport pentru călătoriile de business. Aeroportul, localizat în regiunea de dezvoltare Sud-Est, va deservi în principal județele Galați, Brăila, Vrancea, Buzău și Tulcea și zonele adiacente acestora, întreaga zonă având un potențial economic semnificativ ce va fi valorificat odată cu apariția aeroportului.
Aria de captare a viitorului aeroport
Aria de captare a viitorului aeroport internațional din județul Galați, considerată ca arie a unui cerc ce are drept centru polul urban Galați – Brăila, are influențe în afara teritoriului României, respectiv parțial în Republica Moldova și o foarte mică arie din Ucraina, cu o rază de 150 km și totalizează o populație de aproximativ 3.911.924 locuitori și o suprafață de 55.521,90 kmp.
