Pe parcursul a cinci ani, în perioada 2014-2019, numărul de companii din judeţul Galaţi a crescut cu doar 1,5 la sută, la începutul acestui an fiind înregistraţi doar 14.732 de agenţi economici, rezultă din datele Ministerului Finanţelor Publice, centralizate de KeysFin. Asta în condiţiile în care judeţele dezvoltate au o rată de creştere ce depăşeşte în unele cazuri şi 10 la sută.
Aşa cum era de aşteptat, Bucureştiul este "polul afacerilor" din România, aici fiind înregistrate la începutul acestui an nu mai puţin de 136.891 de companii. Oarecum surprinzător este, totuşi, că, în ultimii cinci ani, numărul firmelor a scăzut cu 3,3 la sută. Pe de altă parte, zona limitrofă, din Ilfov, a cunoscut o creştere de nu mai puţin de 23 la sută, la un total de 30.837 de firme.
Spre comparaţie, în întreaga Regiune Sud-Est, din care face parte Galaţiul, alături de Brăila, Constanţa, Tulcea, Vrancea şi Buzău, la sfârşitul anului trecut erau active, în total, 76.917 companii, cam jumătate faţă de Capitală. În clasamentul regional, cu cei 14.732 de agenţi economici, Galaţiul era devansat de Constanţa, cu un număr aproape dublu de companii - 28.615, cu 2,2 la sută mai multe ca în urmă cu cinci ani. O rată mai mare de creştere a fost în Vrancea, 6,5 la sută, care a ajuns la 9.187 de firme, în timp ce Brăila a crescut doar cu 0,2 la sută, la 7.730 de companii. Cu mai puţini agenţi economici au rămas Tulcea, cu 5.763 de firme (-9,7 la sută), şi Buzău, cu 10.890 de firme (-3,3 la sută).
Dacă este să ne comparăm cu judeţele fruntaşe la iniţiative antreprenoriale, am avea de ce să fim invidioşi pe judeţe precum Clujul, cu o zestre de 42.899 de companii, cu o creştere de 14,1 la sută în cinci ani, Timiş - 30.344 de firme (+2,1 la sută) sau Prahova, cu 24.130 de firme, care a crescut cu 8 la sută în cinci ani. Consolarea ar fi că există şi judeţe în care mediul de afaceri a regresat până la "piciorul broaştei": Mehedinţi - 3.698 companii (-10,5 la sută), Caraş-Severin - 4.946 (-9,5 la sută) sau Botoşani - 4.627 de companii (-12,8 la sută).
Dincolo de aceste cifre, n-ar trebui, totuşi, să considerăm că iniţiativa antreprenorială este singura care determină dinamica mediului de afaceri. La fel de importante sunt, de exemplu, infrastructura de transport - şi nu este întâmplător că regiuni din Moldova, inclusiv în Sud-Est, au cunoscut o dezvoltare mai lentă faţă de judeţele din vestul ţării, favorizate din punct de vedere al apropierii de pieţele europene, dar şi cu legături de transport mai fezabile. De asemenea, contează elementele menite să sprijine mediul de afaceri - parcuri industriale, incubatoare de afaceri, strategii de dezvoltare, facilităţi locale pentru întreprinzători, forţă de muncă, educaţie, participare civică etc. - capitole la care, din nou, distribuţia este foarte eterogenă.
Ceea ce ar trebui să dea însă de gândit unor judeţe precum Galaţiul sau regiuni, precum Regiunea Sud-Est, este că discrepanţele de dezvoltare, la nivelul ţării, tind mai degrabă să se adâncească decât să se diminueze. Afacerile se dezvoltă acolo unde găsesc cele mai bune condiţii, iar decalajele, pe măsură ce se adâncesc, devin din ce în ce mai greu de recuperat.
