Evaluaţi acest articol
(2 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Pe piaţa bancară gălăţeană, valoarea împrumuturilor destinate consumului a crescut la peste 971 milioane de lei * Pe de altă parte, apetitul pentru cheltuieli ar putea genera presiuni inflaţioniste, avertizează BNR * Cum se alege un credit de consum şi în ce condiţii puteţi renunţa la el dacă doriţi


Apetitul gălăţenilor pentru creditele de consum, în special al celor în lei, este în creştere, iar acest lucru se vede din „suplimentul” acestui tip de împrumuturi raportat pe piaţa bancară. Mai exact, valoarea creditelor de consum în lei accesate de gălăţeni era, la sfârşitului primului trimestru al acestui an, de 666,1 milioane de lei, cu aproape 72 milioane de lei (aproximativ 16 milioane de euro - n.r.) mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor furnizate de BNR. Interesant este că acest trend crescător se manifestă în condiţiile în care, per ansamblu, valoarea creditelor contractate la nivelul judeţului Galaţi - fie ele de consum sau imobiliare - a scăzut cu 63,3 milioane de lei, la o valoare totală de 3.529 milioane de lei.

Creşterea cererii pentru creditele de consum, mai ales a celor încadrate în categoria creditelor de nevoi personale, este o tendinţă care se manifestă chiar la nivel naţional încă de la jumătatea anului trecut, fiind înregistrate creşteri valorice de peste 11 la sută, fapt ce aminteşte, pe undeva, de perioada de dinainte de izbucnirea crizei economice, când se dădeau credite „doar cu buletinul”. Cauze ar fi atât atenuarea în memoria colectivă a efectelor pe care, după 2008, le-au produs îndatorarea excesivă a unor categorii ale populaţiei, cât şi campaniile din ce în ce mai active ale băncilor de promovare a creditării. Ce-i drept, condiţiile nu mai sunt chiar atât de relaxate ca în trecut, dar perioada de analiză a dosarelor şi de acordare a creditelor a scăzut chiar şi la o singură zi, dacă sunt, desigur, îndeplinite condiţiile de bonitate ale clientului.

Problema este că un avans prea rapid al creditării orientate spre consum ar putea fi o slăbiciune pentru o economie care încă întârzie să-şi întărească sectorul productiv. De altfel, încă de prin luna februarie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertiza voalat asupra efectelor pe care creşterea creditelor orientate doar spre consum le-ar putea avea asupra economiei: „Am văzut că s-a revigorat creditul de consum acordat rapid, după reclamele pe care le dau băncile, acesta da, ar putea crea presiuni inflaţioniste şi cu această tipologie de credit ar trebui să fim mai atenţi”.

Acest avertisment vine în condiţiile în care, oricum, măsurile de relaxare fiscală, dar majorările de pensii şi salarii în sistemul bugetar pun deja o serie de presiuni inflaţioniste. Iar aceste presiuni, dacă se vor manifesta activ în piaţă, se vor traduce în cele din urmă prin creşterea dobânzilor şi, implicit, a costului creditelor şi sarcinii financiare suportate de cei care au contractat împrumuturile.

Ajustări de piaţă


Dacă, în afară de împrumuturile în moneda naţională, ţinem cont şi de cele în valută, putem observa că creditele de consum pentru populaţie sunt „cu două viteze”. Iar dacă în cazul creditelor în lei se apasă pe acceleraţie, în cazul creditelor în valută se apasă pe frână. Mai exact, la sfârşitul primului trimestru al acestui an, valoarea creditelor de consum în valută contractate de gălăţeni era în echivalentul a 305,2 milioane de lei, cu aproape 100 milioane de lei mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut! Aşa se face că, din totalul de 971,3 milioane de lei al creditelor de consum din judeţul Galaţi, mai bine de două treimi sunt reprezentate în prezent de creditele în moneda naţională.

Dar un lucru şi mai important este că, spre deosebire de anii precedenţi, în sfârşit asistăm la o scădere consistentă a valorii creditelor restante, fie că vorbim de cele în lei sau cele în valută. În cazul împrumuturilor în moneda naţională, valoarea creditelor restante era, la sfârşitul primului trimestru, de 263,4 milioane de lei, faţă de 308,3 milioane de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. La împrumuturile în valută, creditele restante erau în echivalentul a 201,7 milioane de lei, faţă de 275,9 milioane de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Aşa se face că, în total, valoarea creditelor restante la împrumuturile contractate de gălăţeni era, după primele trei luni ale anului, de 465,1 milioane de lei, în scădere cu 119,1 milioane de lei faţă de anul trecut. Suma este, totuşi, foarte mare comparativ cu restanţele de dinainte de 2008, semn că probleme pe piaţa bancară sunt încă departe de a se fi terminat.

Cum comparaţi ofertele bancare


Cum paza bună trece primejdia rea, atunci când contractaţi un credit decizia nu trebuie să reprezinte un capriciu de moment, ci o decizie bine cântărită, atât în ceea ce priveşte posibilităţile de returnare a creditului, cât şi în ceea ce priveşte oferta băncilor. În acest context, când contractaţi credite de consum, este bine să ştiţi că există norme UE în vigoare care vă protejează înainte de semnarea contractului şi care vă permit, la nevoie, să îl anulaţi.

O comparaţie între oferte, înainte de a lua o decizie şi a semna un contract, se poate face solicitând furnizorului de credit să pună la dispoziţie un document intitulat „Informaţii standard la nivel european privind creditul de consum”.
„Acesta trebuie să vă ofere informaţii cât mai complete privind termenii şi condiţiile contractului de credit pe care intenţionaţi să îl semnaţi. Este vorba, în special, despre: principalele caracteristici ale contractului; valoarea creditului şi costul său; dobânda anuală efectivă (DAE - o cifră unică reprezentând costul total al creditului: dobânzi, comisioane, impozite şi orice alte taxe); numărul, frecvenţa şi valoarea tuturor plăţilor dumneavoastră; aspectele juridice importante. Astfel veţi putea compara ofertele de la diferiţi furnizori de credite pentru a o selecta pe cea care vi se potriveşte cel mai bine. Dacă nu aţi primit acest document din partea furnizorului de credit, îl puteţi solicita”, se precizează într-o informare privind piaţa financiară pusă la dispoziţie pe portalul oficial al instituţiilor Uniunii Europene.

Retragerea dintr-un contract de credit


Demn de luat în seamă este şi faptul că, în conformitate cu normele europene, dacă v-aţi răzgândit în privinţa contractului de credit pe care tocmai l-aţi semnat sau dacă v-aţi dat seama că, în definitiv, nu aveţi nevoie de el, vă puteţi retrage în termen de 14 zile calendaristice de la semnarea contractului.

„Nu sunteţi obligat să vă justificaţi, dar va trebui să restituiţi banii, plus dobânda şi orice taxe nerambursabile deja plătite de către furnizorul de credit. Dacă doriţi, aveţi dreptul de a rambursa un credit mai devreme decât prevede contractul. Reţineţi însă că s-ar putea să fiţi nevoit să îl despăgubiţi pe creditor pentru pierderea suferită din acest motiv. Totuşi, plata compensatorie nu trebuie să depăşească valoarea totală a dobânzilor pierdute efectiv”, se precizează pe site-ul oficial al instituţiilor europene.

Nu în ultimul rând, trebuie să reţineţi că normele amintite se aplică în cazul creditelor de consum cu o valoare cuprinsă între 200 şi 75.000 de euro, cu excepţia împrumuturilor: garantate cu ipotecă; contractate pentru achiziţionarea de terenuri sau bunuri imobiliare; legate de contracte de închiriere sau de leasing pentru care nu există nicio obligaţie de a cumpăra; acordate fără dobândă, fără alte taxe sau sub forma unei facilităţi de tipul „descoperire de cont" care trebuie rambursate în termen de 1 lună; obţinute în urma unei hotărâri judecătoreşti; legate de împrumuturile acordate unui grup restrâns de persoane.

Altfel spus, normele europene vă garantează accesul la un tratament echitabil la contractarea unui credit, dar modul în care sunt valorificate aceste prevederi şi decizia finală privind un împrumut este o decizie care vă aparţine, inclusiv în ceea ce priveşte oportunitatea acestuia.

Citit 4070 ori Ultima modificare Vineri, 14 Octombrie 2016 15:59

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.