Reacţie la preţurile de DUMPING: Sistem european de supraveghere a importurilor de oţel

Reacţie la preţurile de DUMPING: Sistem european de supraveghere a importurilor de oţel
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de stăvilire a importurilor de oţel la preţ de dumping pe piaţa comunitară * "Nu ne confruntăm cu o criză de cerere sau de volum, ci ne confruntăm cu o criză generată de prăbuşirea preţurilor", a explicat Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi * Din cele 37 de măsuri antidumping la nivelul UE, 16 privesc China


Combinatul siderurgic gălăţean are şanse să revină, în al doilea trimestru al acestui an, pe un trend ascendent pe piaţa europeană a oţelului, în condiţiile în care Comisia Europeană a iniţiat un set de măsuri menit să asigure o concurenţă loială pe piaţa internă şi să contracareze efectele capacităţilor excedentare ale unor producători la nivel mondial. Una dintre cele mai importante măsuri este cea care vizează introducerea pe piaţa comunitară, începând de la 15 mai, a unui sistem de supraveghere prealabilă a importurilor de anumite produse din fier şi oţel.

După cum v-am informat în paginile ziarului „Viaţa liberă”, companiile siderurgice europene, printre care şi ArcelorMittal Galaţi au acuzat China, în special, de practicarea unor preţuri de dumping la produsele din oţel comercializate pe piaţa comunitară, fapt care pune în pericol sustenabilitatea unităţilor siderurgice din statele Uniunii Europene (UE). Acest lucru s-a făcut simţit, încă din a doua parte a anului 2015, şi la nivelul combinatului siderurgic din Galaţi. "Anul trecut, a fost un an mai bun în ceea ce priveşte volumul de producţie - am înregistrat 2,09 milioane de tone, cu 15 la sută mai mult decât anul precedent, de fapt chiar mai mult decât în toţi anii de după ce ne-a lovit criza, în 2009. În primele trei trimestre, rezultatul operaţional a fost bun, însă în trimestrul al patrulea din 2015 şi în primul trimestru în acest an ne-am confruntat cu o situaţie foarte dificilă, care vine în principal din importurile masive de oţel ieftin din Asia, mai ales din China. Nu este o criză de cerere sau de volum, ci este o criză de preţuri, mai degrabă - preţurile s-au prăbuşit din cauza importurilor masive", explica recent directorul general ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

"Această problemă - a invaziei de oţel chinezesc - nu a afectat numai Galaţiul, ci toată industria europeană a oţelului. Unele combinate au fost închise, în Spania şi Marea Britanie, iar unităţi precum cele din Franţa au luat măsura şomajului tehnic încă din toamna anului trecut. Practic, cu toţii am avut de suferit, nu numai Galaţiul", a precizat Bruno Ribo.

"Decizii în sensul corect"

Atât în urma mitingului de protest organizat în primăvară de companiile siderurgice la Bruxelles, în faţa instituţiilor europene, cât şi în urma unui dialog mai eficient cu factorii de decizie din sfera publică, s-au făcut o serie de paşi în sensul protejării industriei siderurgice europene. "Decidenţii publici au început să ia decizii care se îndreptă în sensul corect, dar încă mai sunt destui paşi care trebuie făcuţi pentru a ajunge într-o situaţia de sustenabilitate", a arătat directorul general al ArcelorMittal Galaţi.

La modul concret, Comisia Europeană (CE) şi-a propus o serie de măsuri pentru a sprijini sectorul siderurgic european să depăşească problemele grave cu care se confruntă, în acest sens fiind prezentată şi o comunicare intitulată "Siderurgia: păstrarea locurilor de muncă şi a creşterii economice durabile in Europa", în care sunt evidenţiate reperele pentru restabilirea unui mediu concurenţial corect pe piaţa UE.

În cadrul măsurilor pe termen scurt, Comisia a trecut la aplicarea unui număr record de măsuri menite să contracareze efectul negativ al dumpingului în domeniul produselor siderurgice, în prezent fiind în vigoare 37 de astfel de măsuri antidumping şi compensatorii, dintre care 16 vizează importurile de oţel din China. De asemenea, s-a iniţiat o revizuire a procedurilor, astfel încât măsurile contra comerţului ilegal să poată fi luate mai rapid.

În mod special, se are în vedere eliminarea în anumite circumstanţe a aşa-numitei "reguli a taxei celei mai mici" (un angajament care permite Comisiei să stabilească o taxă la un nivel mai mic decât marja de dumping, atunci când acest nivel mai mic este suficient pentru a elimina prejudiciul suportat de industria Uniunii - n.r.), fapt ce ar permite impunerea unor taxe antidumping mai ridicate. În acest context, este prevăzută şi introducerea sistemului de supraveghere prealabilă privind produsele siderurgice.

"Măsurile de supraveghere prealabilă fac parte din instrumentul de protecţie existent al UE şi pot fi introduse atunci când evoluţia importurilor ameninţă să aducă prejudicii producătorilor din Uniunea Europeană", se arată într-o notă de informare transmisă de Comisia Europeană. "Vom lua măsuri pentru ne raţionaliza şi mai mult procedurile, dar şi statele membre trebuie să acţioneze împreună şi să adopte de urgenţă propunerea noastră legislativă de modernizare a instrumentelor de apărare comercială ale UE şi să facă din comerţul mai echitabil o realitate", declara, la rândul său, Jyrki Katainen, vicepreşedinte CE responsabil pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate.

Autorităţile române, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA), au precizat că noul mecanism de supraveghere va fi aplicat din 15 mai, adică imediat după publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al UE. În acelaşi timp, Ministerul Economiei a venit şi cu o serie de explicaţii suplimentare: "Sistemul de supraveghere nu impune limitarea cantitativă sau preţ la importul în UE de produse de fier şi oţel. Sistemul va fi aplicat prin intermediul unui document de supraveghere, pus la dispoziţie gratuit de către autorităţile competente ale statelor membre UE, respectiv MECRMA". Acest sistem de supraveghere prealabilă va da o imagine mai clară asupra pieţei oţelului şi va duce la o identificare mai uşoară a unor cazuri de dumping.

Şi cu China cum rămâne?

O problemă care rămâne în continuare deschisă este statutul de economie de piaţă pe care China şi-ar dori să-l obţină din partea UE până la sfârşitul acestui an. Companiile siderurgice, dar şi din alte domenii (confecţii, ceramică, mase plastice - etc.) susţin însă că, în fapt, China nu îndeplineşte condiţiile pentru a i se acorda statutul de economie de piaţă, iar dacă se va face în mod pripit acest lucru, atunci s-ar îngreuna foarte mult aplicarea unor eventuale măsuri antidumping.

Dincolo de aspectele economice, mai trebuie luate în calcul şi relaţiile politice şi eventualele reacţii de retorsiune pe care China le-ar putea lua mai mult sau mai puţin oficial împotriva unor state. Acesta este şi motivul pentru care, în general, statele UE n-au avut o poziţie tranşantă în privinţa Chinei, chestiunea statutului de economie de piaţă fiind încă "subiect de dezbatere" la nivel comunitar. Favorabile Chinei sunt în special ţările care au economii cu valoare adăugată mare (Germania, Olanda etc.), care per total ies mai câştigate din jocul preţurilor, în timp ce alte economii, precum Italia sau Spania, care au sectoare mai sensibile în faţa importurilor, sunt mai atente cu standardele şi statutul pe piaţă al produselor chinezeşti.

Strict în ceea ce priveşte situaţia din siderurgie, reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi au avut discuţii cu autorităţile române, însă acestea din urmă nu şi-au exprimat încă un punct de vedere tranşant în ceea ce priveşte relaţiile cu China puse în discuţie. "Noi ne-am întâlnit cu autorităţile române şi continuăm să ne întâlnim şi să explicăm care este situaţia pe piaţa oţelului şi situaţia noastră, în mod particular. Ceea ce vedem acum este o mai bună înţelegere a situaţiei şi chiar o simpatie din partea autorităţilor, dar avem nevoie de mai mult decât de cuvinte frumoase…", a declarat, pentru "Viaţa liberă", directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

Prin urmare, în cazul siderurgiei gălăţene, cele mai relevante sunt tot deciziile care se iau la nivel comunitar. În acest sens, dincolo de mecanismul de supraveghere a importurilor de oţel, Comisia Europeană poartă deja negocieri la nivel internaţional pe tema gestionării capacităţilor excedentare, are în vedere stimularea financiară a programelor de creştere a competitivităţii şi dezvoltarea de noi tehnologii, pregătirea resurselor umane, dar şi un cadru legislativ menit să consolideze piaţa internă.

Lider mondial… în criză. Ce înseamnă industria siderurgică la nivel european

Industria siderurgică din Europa este lider mondial în cazul anumitor segmente de pe piaţa produselor siderurgice, reprezintă 1,3 la sută din PIB-ul UE şi, în 2015, asigura aproximativ 328.000 de locuri de muncă. Această industrie este, de asemenea, o sursă importantă de locuri de muncă indirecte, deoarece joacă un rol însemnat pentru multe alte sectoare industriale, cum ar fi industria auto.

"În ciuda potenţialului sectorului siderurgic european şi a eforturilor semnificative depuse pentru inovare şi modernizare, poziţia sa competitivă pe piaţa mondială a oţelului s-a deteriorat în ultimii ani. Producţia excedentară de oţel din ţările terţe, cum ar fi China, a dus la creşterea exporturilor şi la scăderea preţurilor şi a generat un val fără precedent de practici comerciale neloiale, care împiedică menţinerea unor condiţii de concurenţă echitabile la nivel mondial", se arată într-o notă de informare a Comisiei Europene.

În afară de măsurile deja luate, Comisia este pregătită să propună măsuri suplimentare, dacă va fi nevoie.

Citit 5137 ori Ultima modificare Vineri, 30 Septembrie 2016 17:23

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.