Combinatul ArcelorMittal se pregăteşte să devină Liberty Steel. Un an între agonie şi extaz în siderurgia gălăţeană

Combinatul ArcelorMittal se pregăteşte să devină Liberty Steel. Un an între agonie şi extaz în siderurgia gălăţeană
Evaluaţi acest articol
(28 voturi)

ArcelorMittal Galaţi a traversat, în 2018, unul dintre cei mai fierbinţi ani, prinsă într-un vârtej mult mai amplu, care a pus în mişcare întreaga siderurgie europeană. Desigur, „vestea bombă” a fost anunţul privind scoaterea la vânzare a combinatului gălăţean, ca parte a pachetului de separare agreat cu Comisia Europeană, în contextul preluării combinatului Ilva (Italia) de către Grupul ArcelorMittal. Pe fondul acestei decizii, au fost multe momente cu treceri de la agonie la extaz, cu negocieri complicate, între coloşii siderurgici, sindicate, instituţii europene şi naţionale, fiind, practic, un proces economic fără precedent în Uniunea Europeană. Acordul încheiat cu Liberty House, parte a grupului britanic GFG, privind preluarea ArcelorMittal Galaţi, a mai limpezit apele. Dar asta nu înseamnă că tot acest tăvălug a trecut. Combinatul gălăţean se află încă într-o perioadă de tranziţie, iar acordul final al Comisiei Europene privind finalizarea tranzacţiei este încă aşteptat.

Unde achiziţionezi şi... unde se vinde

Veştile privind dorinţa Grupului ArcelorMittal de a achiziţiona combinatul Ilva, din Italia, cea mai mare oţelărie italiană, apărute în septembrie 2017, au fost primite cu interes, însă nimeni nu bănuia rolul pe care combinatului de la Galaţi avea să-l joace în toată afacerea. Se ştia că Ilva, pentru care statul italian căuta un partener strategic, poate să producă 9 milioane tone de oţel pe an, însă avea nevoie de investiţii uriaşe – ArcelorMittal înainta o ofertă de 1,8 miliarde de euro, plus angajamentul unor modernizări în valoare de 2,4 miliarde de euro – dar din perspectiva Galaţiului ştirea era mai degrabă una pozitivă. Preluarea Ilva însemna, până la urmă, consolidarea poziţiei pe piaţă a ArcelorMittal.

Problema a fost că ArcelorMittal devenea… prea puternic, iar la nivelul instituţiilor europene au apărut temeri că în final s-ar putea ajunge la o poziţie dominantă care să distorsioneze mecanismele concurenţiale pe piaţa oţelului. De aici a început tăvălugul. În noiembrie 2017 se adunau „norii de furtună”. La acea vreme, comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, declara că, în industria oţelului şi industriile conexe, sunt în joc slujbele a 30 milioane de angajaţi! „Acesta este motivul pentru care vom investiga cu atenţie impactul planurilor ArcelorMittal de a cumpăra Ilva în ceea ce priveşte păstrarea unui mediu concurenţial pe piaţa oţelului", spunea Vestager. În cele din urmă, pentru a proteja piaţa oţelului, s-a convenit ca ArcelorMittal să renunţe la o serie de unităţi din Europa.

Au fost multe scenarii despre ce ar putea conţine „pachetul de separare” negociat de ArcelorMittal cu Comisia Europeană, iar spre sfârşitul lunii martie 2018 a prins consistenţă zvonul că unitatea de la Galaţi va fi şi ea scoasă la vânzare! Această perspectivă i-a pus pe jar pe siderurgiştii gălăţeni. Iar lucrurile au luat o turnură şi mai dramatică după ce, la scurt timp, la începutul lui aprilie, zvonul s-a transformat în certitudine. ArcelorMittal a anunţat în mod oficial că pachetul de separare propus cuprindea şi combinatul de la Galaţi, alături de unităţile de la Ostrava (Cehia), Skopje (Macedonia), Piombino (Italia), Dudelange (Luxenburg) şi o serie de linii de producţie din Flemalle şi Liege (Belgia).

Zvonerul şi răspândacul

Perspectiva scoaterii la vânzare a combinatului de la Galaţi a dat naştere la reacţii, unele dintre ele vecine cu panica. Fie dinspre zona sindicală, fie din zona politică, patronală, fie din partea a tot felul de „analişti” din diverse sectoare, au apărut tot felul de opinii. Unele erau mai moderate, altele deja „puneau cruce” combinatului şi-l vedea în ruină, vândut pe nimic sau tăiat şi vândut la fier vechi. Temerile cele mai negre erau, poate, induse de soarta altor unităţi, inclusiv siderurgice, care după tot felul de „privatizări” post-decembriste au ajuns o ruină. Au fost vehiculate numele a tot felul de potenţiali cumpărători: Marcegaglia (Italia) şi Metinvest (Ucraina), – ThyssenKrupp, Tata Steel, producători din China, Rusia, India, practic nu era grup siderurgic important care să nu fie pomenit.

Dintre toate scenariile, cel mai mult îngrozea perspectiva ca unitatea de la Galaţi să încapă pe mâna Metinvest, deţinut de oligarhul Rinat Ahmetov. „Vânzarea combinatului de la Galaţi ar fi o catastrofă pentru sudul Moldovei şi pentru România. Se riscă pierderea celor 7.000 de locuri de muncă de pe platforma combinatului şi a altor câteva mii pe orizontală", declarau reprezentanţi din zona sindicală. Subiectul a intrat şi sfera politică, dar dincolo de un interes legitim justificat, am asistat şi la multe exerciţii de analfabetism economic sau populism din cel mai rudimentar. „Cireaşa” unor astfel de opinii era cea prin care se cerea… naţionalizarea combinatului de la Galaţi. Se omitea, desigur, că statul nu deţine, pur şi simplu, capacitatea de a gestiona o asemenea unitate pe piaţă, dar „naţionalizarea” dădea bine mai ales cei care încă mai aveau nostalgia unor vremuri – tehnic, economic, social – demult apuse. De altfel, într-un interviu acordat ziarului „Viaţa liberă” de managerul combinatului ArcelorMittal Galaţi de la acea vreme, Bruno Ribo, acesta avertiza la modul cel mai tranşant că „naţionalizarea combinatului ar fi cea mai bună reţetă pentru o catastrofă!”. “Combinatul este un producător industrial integral privat, viabil, cu un portofoliu puternic de clienţi, care livrează produse de bună calitate, fără vreo obligaţie neîndeplinită faţă de Stat - care deţine zero acţiuni în Combinat. Să nu uităm că Statul a condus acest Combinat până în 2001 şi toţi ne putem aminti de realităţile din acele vremuri, puşi în faţa pieţei”, spunea Ribo.

Cât despre temerile că unitatea de la Galaţi ar putea fi vândută „pe nimic”, deşi nu s-au dat cifre oficiale, potrivit unei estimări a Grupului Financiar Jefferies, combinatul de la Galaţi ar valora între 725 şi 940 de milioane de dolari.

Intervenţia Comisiei Europene

Un alt moment important pentru combinatul de la Galaţi s-a consumat la începutul lunii mai, când Comisia Europeană a anunţat oficial că aprobă scoaterea la vânzare a combinatului siderurgic. În fapt, era vorba despre toate unităţile din „pachetul de separare”, dar, în mod particular, CE venea şi cu o serie de precizări privind viitorul combinatului siderurgic de la Galaţi. „În ceea ce priveşte unitatea de la Galaţi, ArcelorMittal s-a angajat, de asemenea, să acorde sprijin financiar extinderii producţiei de oţel laminate la cald sub un nou cumpărător”, se arată în comunicatul CE. De asemenea, CE a precizat că nu va accepta ca unităţile siderurgice să fie vândute decât unor cumpărători „care vor demonstra că au capacitatea şi determinarea de a dezvolta activităţile de producţie". „Cu alte cuvinte, vânzarea unei unităţi către un cumpărător care ar planifica închiderea ulterioară nu ar fi o soluţie acceptabilă”, sublinia Comisia Europeană.

Mai mult, într-o declaraţie ulterioară, chiar comisarul pentru Competitivitate, Margrethe Vestager, a dat asigurări că se fac demersuri pentru a găsi calea ca siderurgia de la Galaţi să rămână activă şi profitabilă şi după ce va ieşi din ArcelorMittal şi va fuziona cu un alt grup: „Când se propune, într-o fuziune, o împărţire a activelor, pentru noi important este cumpărătorul. Într-o serie de industrii nu poate apărea un cumpărător care are doar bani, trebuie să fie cineva care cunoaşte domeniul. Altfel ar fi foarte dificil ca lucrurile să meargă fără întrerupere şi ca afacerea să continue şi să fie puternică. De aceea facem astfel de eforturi, pentru a aproba vânzătorii, pentru a aduce laolaltă oamenii potriviţi, astfel încât compania să rămână competitivă şi după fuziune”.

Tranziţie intrată în prelungiri

Noua direcţie imprimată combinatului de la Galaţi a fost însoţită şi de o schimbare de management. Astfel, la scurt timp după ce Comisia a aprobat scoaterea la vânzare a „pachetului de separare”, Bogdan Grecu a fost numit director general al ArcelorMittal Galați (România) şi Skopje. „Activitatea ambelor unităţi şi a celor incluse în „pachetul de separare” aferent afacerii Ilva va fi condusă de un "manager al unităţilor ţinute separat" şi monitorizată de un "împuternicit pentru supraveghere", numit în acord cu reprezentanţii Comisiei Europene”, se preciza într-un comunicat de presă al ArcelorMittal.

„Schimbarea a fost necesară pentru a asigura o bună pregătire a vânzării şi pentru a asigura – fără turbulenţe – tranziţia către noul proprietar al combinatului. Aş putea pune alături toate obiectivele într-unul singur: asigurarea continuităţii. Vorbim de continuitate în întărirea companiei noastre dar şi a potenţialului său de dezvoltare, în anii următori. Suntem şi vom rămâne un jucător major pe piaţă. Pentru acest an avem un plan de afaceri clar, bine adaptat actualelor condiţii şi realităţi şi trebuie să livram ceea ce ne-am angajat”, ne declara, la scurt timp după numire, Bogdan Grecu, noul director general al ArcelorMittal Galaţi. Altfel spus, obiectivul principal era de continuare normală a activităţii, fie că era vorba de relaţiile cu clienţii, furnizorii sau implementarea unor proiecte în perioada de tranziţie.

Numai că perioada de tranziţie s-a prelungit peste aşteptări. Chiar dacă, pentru Galaţi, erau ofertanţi cerţi, păstraţi însă confidenţiali, lucrurile s-au complicat în Italia, la Ilva, după schimbarea structurii politice a Guvernului, în urma alegerilor parlamentare. Noua putere a dorit redeschiderea negocierilor privind Ilva, sindicatele au intrat şi ele în joc, astfel că lucrurile au trenat… câteva luni, până când ArcelorMittal şi autorităţile italiene au pus la punct toate detaliile înţelegerii.

De la ArcelorMittal, la GFG Alliance

Punctul culminant al procesului de vânzare a combinatului de la Galaţi a fost atins pe 12 octombrie, când ArcelorMittal şi Liberty House, parte a grupul britanic GFG Alliance, anunţau că au ajuns la un acord în ceea ce priveşte preluarea unităţii. Acest anunţ a fost precedat de discuţii intense atât la nivelul managementului companiilor, cât şi la cel al sindicatelor, acestea din urmă solicitând garanţii că locurile de muncă ale siderurgiştilor vor fi protejate.

Prin preluarea unităţilor ArcelorMittal (alături de combinatul de la Galaţi fiind tranzacţionate şi cele de la Skopje, Ostrava şi Piombino – n.r.), Liberty House îşi dubla capacităţile de producţie la nivel global, la aproximativ 15 milioane de tone de oţel/an, şi îşi deschidea calea spre accesarea unor noi pieţe. Această afacere vine în contextul unui amplu program de investiţii demarat de Sanjeev Gupta, proces care se derulează şi în prezent. La fel de important este şi că GFG Alliance are afaceri nu numai în siderurgie, ci şi în furnizarea de materii prime, producţie de piese şi echipamente, comerţ, servicii financiare, construcţii industriale etc., ceea ce duce la construirea unor lanţuri de afaceri mult mai ample la nivelul grupului.

Un moment important în procesul de negocieri a fost prezenţa la Galaţi, în noiembrie, a viitorului patron al combinatului, Sanjeev Gupta. Cu această ocazie, într-un interviu în exclusivitate pentru „Viaţa liberă”, industriaşul declara că va investi 330 de milioane de euro în modernizarea combinatului de la Galaţi, pe o perioadă de trei-cinci ani. „Dar acesta nu este sfârşitul, ci începutul proiectelor noastre. Deocamdată informaţiile sunt limitate – odată ce vom finaliza tranzacţia, vom avea o perioadă de 100 de zile în care vom face o trece în revistă a activităţii combinatului, vom analiza în amănunt toate operaţiunile de aici, iar la finalul acestei perioade de 100 de zile vom putea anunţa mai în detaliu planul pe care îl avem aici”, declara Sanjeev Gupta pentru „Viaţa liberă”.

În prezent, combinatul de la Galaţi se află în „perioada celor 100 de zile”, în care ArcelorMittal se pregăteşte să predea ştafeta către Liberty House şi GFG Alliance. Desigur, ca afacerea să fie finalizată, mai este nevoie de acordul final al Comisiei Europene. El ar putea să vină chiar în cursul acestei luni, după definitivarea tuturor aspectelor tehnice pe care le presupune o tranzacţie de o asemenea anvergură.

Drept urmare, în 2019, ArcelorMittal Galaţi se pregăteşte să devină Liberty Steel Galaţi. Ce va aduce această nouă etapă din istoria combinatului, dacă rezultatele vor fi pe măsura ambiţiilor, rămâne de văzut.

Tranzacţie pentru “o sumă substanţială”

Chiar dacă valoarea tranzacţiei dintre ArcelorMittal şi Liberty House nu a fost făcută publică, managerul GFG Alliance, Sanjeev Gupta, a declarat pentru “Viaţa liberă” că e vorba de „o sumă substanţială”. „Combinatul de la Galaţi este o afacere profitabilă şi, tocmai pentru că este profitabil, suma a fost una substanţială. Iar o parte importantă a afacerii este aceea că unitatea de la Galaţi va rămâne cu „bani pe masă” pentru investiţiile ulterioare, iar noi am acoperit aceşti bani”, a explicat Gupta. Industriaşul a reconfirmat pentru „Viaţa liberă” planurile de a creşte, într-o primă etapă, producţia combinatului de la Galaţi de la două, la trei milioane de tone de oţel pe an. De asemenea, modelul de producţie în industria siderurgică introdus de Liberty House, denumit GREENSTEEL – axat pe reciclarea oţelului şi utilizarea resurselor de energie regenerabilă, îşi va găsi aplicabilitate şi la Galaţi, rămâne însă de văzut forma în care el va fi aplicat. Variante ar fi repornirea unui furnal sau realizarea unei Oţelării cu arc electric.

Avantaje competitive pentru combinat

Chiar dacă Liberty House are mai puţine unităţi în Europa decât ArcelorMittal, acest lucru ar putea fi un avantaj competitiv în viitor pentru combinatul de la Galaţi, declara, pentru “Viaţa liberă”, Jon Bolton, CEO al Diviziei Liberty Steel: "Noi vedem acest lucru ca pe un avantaj, pentru că obiectivul nostru este să îi oferim Combinatului de la Galați, la fel ca și celorlalte unități din grup, independența de a-și dezvolta rețeaua de vânzări în Europa și în orice alte țări în care pot opera în mod competitiv. Liberty îi va oferi combinatului de la Galați posibilitatea de a produce la capacitate maximă prin extinderea în piețe noi pe care înainte nu le accesa. Pentru grupul Liberty, achiziția combinatului de la Galați este parte dintr-o strategie ambițioasă de creștere. Această abordare oferă Galațiului posibilitatea de a crește semnificativ în următorii ani. Acest Combinat va deveni parte a uneia dintre companiile siderurgice cu cea mai mare rată de creștere din ultimii ani, care are un spirit antreprenorial, precum și viziunea unui viitor bazat pe inovație și pe acțiuni sustenabile”.

Citit 15964 ori Ultima modificare Joi, 17 Ianuarie 2019 15:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.