Marius Stan, edilul-şef călare pe buldozer. Ce-au lăsat în urmă primarii Galaţiului (IV)

Marius Stan, edilul-şef călare pe buldozer. Ce-au lăsat în urmă primarii Galaţiului (IV)
Evaluaţi acest articol
(42 voturi)

Demolarea primei baterii de 144 de garaje pentru a amenaja o parcare cu 234 de locuri, părculeţ şi spaţiu de joacă pentru copii, Parcul Viva, lărgirea străzii Traian, sediul Primăriei, desfiinţarea maxi-taxiurilor i se datorează lui Marius Stan. Primar al Galaţiului timp de patru ani, iunie 2012 - iunie 2016, Stan a fost, la propriu şi la figurat, edilul-şef călare pe buldozer, revoluţionând tot ceea ce însemnase până atunci administraţie locală, investiţii, restructurare urbană, modernizări, amenajări, evenimente publice. Sandra, Michael Bolton, Goran Bregovic, legendarele trupe Smokie, Uriah Heep, Jethro Tull au concertat la Galaţi în mandatul lui Stan. Edilul şi-a legat numele şi de proiecte futuriste: tunelul pe sub Dunăre sau pasarele pietonale peste strada Brăilei.

Pentru că adesea auzim "Ce-a făcut primarul?/ - N-a făcut nimic!", pentru că Galaţiul nu este doar oglinda noastră, a gălăţenilor, ci şi a primarilor care i-au condus destinele, ne-am propus ca, pe parcursul unui serial, să încercăm să aflăm ce au lăsat notabil în urmă cei aflaţi vremelnic în postul de edil-şef al oraşului. Astăzi vom încerca să vă oferim o radiografie a administraţiei Marius Stan.

"Noul Galaţi", asta le promisese gălăţenilor Marius Stan, ales primar pe 10 iunie 2012, cu 59.614 voturi (48,7 la sută). Candidat pe listele USL, liberalul Marius Stan şi-a declarat din start independenţa politică, avertizându-şi public colegii să nu-i trimită membri de partid pentru a-i angaja. În premieră, Stan a venit la Primărie cu o echipă proprie, adusă de la Bucureşti, în frunte cu Aurel Vlaicu, city manager. "Am intrat în echipa lui Marius Stan atunci când mi-a spus ce vrea să facă, să îşi asume acţiuni total nepopuliste, dar în favoarea dezvoltării unui oraş uitat de lume. Mi-a spus că ştie că va fi hulit, dar că preferă lucruri de substanţă", declara Aurel Vlaicu. Rămas fără susţinere din partea PNL, Stan şi-a încheiat mandatul de primar la UNPR, dar important este ce a lăsat în urmă după cei patru ani de mandat.

"Galațiul are 106 noi proiecte de investiții finalizate, 25 de proiecte în derulare, alte 21 de proiecte cu studii de fezabilitate aprobate. Aproape o treime din proiectele finalizate sau aflate în curs de finalizare, 31 la număr, s-au realizat prin absorbția de fonduri europene, în valoare de 226 milioane de lei", ne declara în mai 2016. Iată-le pe cele mai importante.

Restructurare urbană

Marius Stan şi-a început mandatul defrişând "pădurea" de panouri publicitare care stăpânea scuarul Brăilei şi l-a încheiat desfiinţând construcţia ruginită de la Inelul de Rocadă. Lui Stan i se datorează primul proiect de restructurare urbană a Galaţiului: demolarea unei baterii de 144 de garaje care ocupa spaţiul dintre Colegiul Economic, Biserica "Sf. Ana", Şcolile Nr. 17 şi 29 şi Grădiniţa "Codruţa"din Micro 19 şi amenajarea, în loc, a unei parcări cu 234 de locuri, părculeţ şi spaţiu de joacă pentru copii.

Stan i-a lăsat primarului Ionuţ Pucheanu realizarea celui de-al doilea proiect de restructurare urbană, în Complexul Ancora. Iniţial, aici se dorea demolarea celor 91 de garaje, plus o magazie şi trei magherniţe ale Apaterm, pentru a construi o parcare, o micropiaţă şi un spaţiu de socializare. Pentru că Primăria nu a reuşit să se înţeleagă cu proprietarii a 19 garaje, a fost nevoie de exproprieri şi de modificarea proiectului. Multă vreme, zona a arătat ca după bombardament. Abia în octombrie 2017 au fost gata artera de legătură între străzile Lăpuşneanu şi Roşiori şi 87 de locuri de parcare funcţionale.

Tot lui Ionuţ Pucheanu i-a revenit misiunea de a finaliza, în octombrie 2016, parcul început de Stan în Micro 17, în zona blocurilor L12, D9A şi D8A, pe locul unei baterii de garaje demolate.

Pucheanu a mai primit "moştenire" şi o zonă de garaje demolate în Ţiglina II, zona Pedagogic, unde în noiembrie 2018 au fost inaugurate 128 de locuri de parcare, o alee carosabilă de acces, un loc de joacă şi un părculeţ.

Distanţa prea mare în timp dintre momentul demolării garajelor şi punerea în operă a proiectelor urbane l-a costat electoral pe Marius Stan!

Străzi

La finele mandatului său, Marius Stan raporta în ziarul "Viaţa liberă" 65 de străzi (totalizând 22 km) reabilitate, 19,5 km reţea de apă reabilitată şi 13,5 km reţea de canalizare nouă sau refăcută.

Axa Oţelarilor - Stadionului - Frunzei - Asachi, proiect european moştenit de la Dumitru Nicolae, dar plin de hibe şi lacune de proiectare (de pildă, nu erau prevăzute refugii pentru pietoni) a devenit un standard pentru infrastructura rutieră din Galaţi. Au urmat, adesea cu sincope şi întârzieri, Ana Ipătescu, Unirii, Democraţiei, Bucovinei, Nămoloasa, Caşin, Caraiman, Braşov, Prunari, Predeal, Cetăţianu Ioan, Rizer etc, o serie de străzi din Valea Oraşului, dar şi Mihai Bravu (pe segmentul Basarabiei - Gării) şi Gării (segment Mihai Bravu - Gara CFR).

Pentru că una dintre expresiile favorite era "dacă trebuie, mă urc eu călare pe buldozer", Marius Stan a făcut acest gest la finalul mandatului, când au fost expropriate şi desfiinţate imobilele pentru lărgirea străzii Traian. A pozat la maneta unui utilaj care demola construcţia pe care fusese obligat de instanţă să o autorizeze - Traian nr. 52, despre care, la începutul mandatului, spunea "arată ca un ceva trântit în mijlocul drumului, făcut de un animal".

Stan i-a lăsat primarului Pucheanu nu doar finalizarea arterei Traian, cu tot cu lărgirea la patru benzi pe segmentul Tecuci - Brăilei, ci şi modernizarea străzilor Anghel Saligny şi Tecuci, investiţii încheiate în 2017. În "moştenire" a intrat şi terenul necesar pentru amenajarea drumului prin curtea Poliţiei de Frontieră.

Parcuri şi locuri de joacă

În mandatul lui Marius Stan au fost finalizate şi redeschise Grădina Publică - modernizată cu fonduri europene, dar cu o fântână mai spectaculoasă, reabilitată cu bani de la bugetul local, pentru că nu fusese prinsă în proiectul UE - dar şi Parcul Rizer, tot pe bani europeni, ambele începute de Nicolae.

Dintr-un tăpşan cu câteva leagăne, Parcul Viva s-a transformat în cel mai modern dintre locurile de relaxare, sport, joacă şi agrement ale Galaţiului. Un standard pe care Marius Stan n-a mai reuşit să-l atingă, din păcate, cu modernizarea Orăşelului Copiilor, pe care şi l-ar fi dorit un mini-Disneyland.

Pe listă mai trebuie adăugate construirea de la zero a primului parc de cartier, cel din Micro 39, Faleza Copiilor, 46.000 mp spații verzi noi sau refăcute, dar şi amenajarea a 20 de locuri de joacă - multe dintre acestea fiind finalizate de Pucheanu.

Campusul social, un ghetou

"Primul cartier de locuinţe sociale construit în Galaţi, după Revoluţia din ’89, cu 538 de apartamente, parcare, teren de sport, spaţii verzi, iluminat modern, magazin alimentar, secţie de poliţie şi punct de prim-ajutor", asta s-a dorit în Micro 17. În realitate, a ieşit un ghetou.

Construite după modelul locuinţelor sociale "tip Radu Mazăre", proiect pe care Stan susţinea că l-a îmbunătăţit adăugând balcoane tronsonale, cămăruţele sunt strâmte, iar sursa de iluminare naturală a dormitorului este un geam pe coridorul comun al blocului. Legal, nu întrunesc criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o locuinţă. În schimb, pentru acest campus social, şi pentru un altul, rămas pe hârtie, Marius Stan, a primit "Premiul de Excelenţă pentru proiecte de dezvoltare a serviciilor sociale", acordat de portalul administratie.ro.

În mai 2016, Stan a înmânat repartiţiile pentru locuinţele din cele 11 blocuri pe care reuşise să le construiască. La acel moment, imobilele nu erau racordate la energie electrică, în condiţiile în care apa caldă, încălzirea, prepararea hranei sunt pe bază de curent electric. Abia în 2017, cei care au primit repartiţii la blocurile M1 - M6 s-au putut muta acolo, ceilalţi fiind nevoiţi să aştepte construirea - după un proiect modificat - şi darea în folosinţă a celorlalte trei blocuri - M12, M13 şi M14, autorităţile promiţând că atunci întregul cartier va fi alimentat cu energie electrică.

Distracţie

În mandatul lui Stan, gălăţenii şi-au luat revanşa pentru toţii ani în care în oraşul lor nu se întâmpla nimic, "oraş tern, roşu, muncitoresc, care nu are nimic de spus, nimic de arătat", după cum spunea primarul. Sandra, Michael Bolton, Smokie şi Goran Bregovic au concertat la revelioanele publice, iar Uriah Heep şi JethroTull la primele două ediţii ale festivalului "Rock la Dunăre". Gălăţenii au sărbătorit tot ce se putea sărbători: Festivalul Scrumbiei, 1 Mai, 1 Iunie, Ziua Dunării, Ziua Marinei, "Fir Întins", 23 august, Sărbătorile Galaţiului, Moş Nicolae, Crăciunul şi Revelionul, ba chiar şi pe Sfântul Patrick al Irlandei! Au avut parte de "Cel mai mare borş de peşte", de "Pomana Porcului" - 300 de metri de cârnaţi, 3.000 de porţii de tochitură, plus jumătate de tonă de mămăliguţă, de "Crăciunul Inimilor", de concerte şi focuri de artificii, de "Stanrevelion" pentru cei fără posibilităţi financiare şi de Festivalul "Dunărea noastră". S-au adăugat gale de box, tur ciclist, gală K1, Superkombat World Grand Prix, Fed Cup, evenimente pe care Stan le-a considerat ocazii de a promova Galaţiul în România şi în lume cu mesajul "Invest in Galati".

Trebuie spus că în mandatul lui Stan au fost finalizate lucrările şi reintroduse în circuitul public Sala Sporturilor, bazinul de înot de la Baia Comunală, Baia Publică şi s-a încercat transformarea Patinoarului în sală polivalentă.

Parcul Industrial

Apropo de "Invest in Galati", în mandatul lui Stan oraşul a pierdut şansa unei investiţii Yazaki. În schimb, în octombrie 2013, Parcul Industrial a fost inaugurat oficial, prin dezvelirea unei plăci (nu comemorative!), dar abia la finele lui 2014 au fost gata drumul de acces şi utilităţile. Finalizat, parcul a rămas pustiu, ca şi azi!

Noua Primărie

În noiembrie 2012, la iniţiativa lui Marius Stan, aleşii locali au votat preluarea de la Consiliul Judeţului a scheletului din coasta Palatului Administrativ - ratatul Centru de Afaceri, cunoscut şi ca "Sala Aplaudacilor" - şi transformarea lui în sediu al Primăriei.

În august 2017, Primăria a scăpat de statutul jenant de chiriaşă într-un imobil de patrimoniu, impropriu desfăşurării unei activităţi administrative. S-a mutat în propriul său sediu, modern şi încăpător - un colos de sticlă şi metal cu arhitectură discutabilă pentru zona de patrimoniu a oraşului, dar atât de necesar!

Realizări, proiecte futuriste, decizii radicale

"Unda verde" - "Sisteme inteligente pentru managementul traficului în vederea creşterii fluenţei şi siguranţei circulaţiei şi a prevenirii criminalităţii", reabilitarea termică şi estetică a primelor 11 blocuri, parcarea pentru TIR-uri, modernizarea Şcolii "Calistrat Hogaş", Centrul de recuperare "KIDS", modernizarea Cantinei de Ajutor Social, modernizarea Centrului multifuncţional de servicii socio-medicale pentru persoane vârstnice, Centrul comunitar de servicii sociale din strada Ştiinţei nr. 26, Centrul de zi pentru copiii cu autism sunt proiecte cu finanţare europeană de care Marius Stan şi-a legat numele. Chiar dacă unele au fost finalizate cu întârziere şi cu probleme.

O timonă, un velier şi o poartă a timpului - "Time Gate" sunt construcţiile futuriste - pasarele pietonale pe care Stan şi le-a dorit pe strada Brăilei- în zonele Tribunal, Neacşu şi Spitalul Judeţean. Doar "Time Gate" a fost votată de aleşii locali, dar a rămas la stadiul de proiect.

Pe 9 mai 2016, în campania electorală, Stan şi-a asumat o decizie radicală: dispariţia celor 170 de maxi-taxi şi delegarea exclusivă a transportului public către Transurb. Pe de altă parte, i-a lăsat noului primar banii împrumutaţi de la BERD pentru sistemul de e-ticketing şi achiziţia a 14 troleibuze noi.  

Dunărea, între Falezogaură şi tunel

Datorită lui Stan, Galaţiul a devenit membru în Consiliul Oraşelor şi Regiunilor Dunărene şi a fost pus pe harta Strategiei fluviului, unde nu exista. 

În mandatul său, Faleza s-a pricopsit cu un proiect de modernizare, cu o Falezogaură revenită în forţă, care a făcut şi un "pui" pe Faleza Inferioară, dar şi cu un studiu şi o expertiză hidrogeotehnică, realizate de Academia Română şi de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.

Convingerea lui Marius Stan era că Galaţiul trebuie să-şi valorifice poziţia geografică pentru a redeveni nod de transport. Că fără o investiţie care să-i asigure conexiunea cu ţara, cu Europa, Galaţiul va ajunge a doua Vale a Jiului. Motiv pentru care proiectul unui tunel pe sub Dunăre era vital, chiar dacă nu era cuprins în Master Planul de Transport al României.

"Tunelul nu e moftul meu, a rezultat din nişte studii de prefezabilitate", declara Stan. În decembrie 2013, Consiliul Local a aprobat studiul de prefezabilitate realizat de firma elveţiană Basler & Hofmann AG Zürich şi a fost de acord cu angajarea a 10 milioane de euro pentru elaborarea studiului de fezabilitate aferent obiectivului "Subtraversare Dunăre".

În urma licitaţiei, în noiembrie 2015 contractul a fost atribuit consorţiului Louis Berger SAS, misiunea fiind de a furniza soluţia optimă pentru realizarea a două tuneluri, fiecare cu două benzi pe sens, care să facă legătura între municipiul Galaţi şi malul drept al Dunării, în localitatea I.C. Brătianu, judeţul Tulcea. Plata urma să se facă etapizat, ultima jumătate de bani urmând a fi achitată în a treia etapă, după selecţia partenerului privat şi semnarea contractului de execuţie sau obţinerea finanţării din fonduri publice.

Finalul? Primăria a fost dată în judecată de consorţiu pentru plata primei etape a documentaţiei subtraversării, iar DNA ar fi ridicat actele legate de acest studiu.

"Dacă la finalul mandatului meu voi fi cel mai înjurat om şi gălăţenii vor avea tunel, parcuri, străzi, locuinţe sociale şi sediu al Primăriei, înseamnă că a meritat", mărturisea Marius Stan, fost primar al municipiului Galaţi, în ianuarie 2015.

Sursa fotografiilor: Arhiva VL şi pagina de Facebook a lui Marius Stan

Citit 22201 ori Ultima modificare Miercuri, 06 Noiembrie 2019 12:27

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.