Primăria şi Consiliul Judeţului (CJ) Galaţi, în parteneriat cu mediul de afaceri, şi-au propus să relanseze dezbaterile pe tema unui proiect ce ar putea schimba complet faţa economică a Galaţiului. Este vorba de realizarea unei căi navigabile interioare care să unească Marea Neagră cu Marea Baltică pe axa Galaţi - Gdansk (Polonia)! Ideea acestor ample lucrări de infrastructură a fost lansată în vremea Regelui Carol I, dar circumstanţele istorice şi economice nu au permis materializarea proiectului, în pofida sprijinului statelor riverane. Se pare însă că, în actualul context geopolitic şi geostrategic regional, au crescut şansele acestui proiect.
Chiar dacă ideea folosirii Prutului drept cale navigabilă pare astăzi drept una "exotică", trebuie ştiut că, în fapt, realitatea istorică este cu totul alta. Timp de secole, Prutul a fost una dintre principalele legături comerciale ale Moldovei cu regiunile riverane Dunării şi Mării Negre. Mai mult, de aceste legături erau interesate şi alte state, iar în 1914 au fost realizate lucrări ample de amenajare a Prutului navigabil. Aşa se face că, mergând pe această linie a dezvoltării, Fundaţia Carol I a prezentat în premieră, în 1920, cu sprijinul Academiei Române, soluţia dezvoltării navigabile a Prutului şi a integrării sale într-un proiect regional de anvergură, prin realizarea interconectării şi amenajării navigabile pe axa Vistula-San-Nistru-Prut. Din păcate, după 1940, din cauza izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial şi a ocupaţiei sovietice ulterioare, navigaţia pe Prut a fost întreruptă. Asta nu înseamnă că proiectul a fost uitat. Despre rolul pe care această cale navigabilă l-ar putea avea în economia Galaţiului am scris inclusiv în paginile ziarului "Viaţa liberă", iar în acest context putem aminti şi de eforturile pe care, în 2008, omul de afaceri Gheorghe Mardare le făcea pentru a readuce în atenţia autorităţilor gălăţene acest proiect (a se vedea, de exemplu, adresa nr. 3.823/27.06.2008, adresată CJ - n.r.). Din păcate, inclusiv pe fondul crizei economice, decidenţii de la acea vreme nu s-au arătat foarte interesaţi de proiect.
Se pare, însă, că vremurile s-au mai schimbat, subiectul fiind readus în discuţie de Federaţia Patronală a IMM-urilor din Regiunea Sud-Est, din care face parte şi Patronatul IMM-urilor Galaţi, Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale şi compania Ekkou VP, în parteneriat cu Primăria Galaţi şi CJ Galaţi. Subiectul a fost atins de reprezentanţii administraţiei publice gălăţene şi în cadrul recentei reuniuni a Clubului Internaţional al Mării Negre (IBSC), unde Galaţiul deţine în prezent preşedinţia.
"Acest proiect este unul de luat în seamă. Dacă ştim "să ne jucăm cartea" aşa cum trebuie - nu numai noi, la nivelul autorităţilor locale, ci şi la nivel naţional, Galaţiul, precum şi zona limitrofă, ar putea deveni un pol extrem de interesant pentru toată piaţa de mărfuri, atât cea europeană, cât şi cea asiatică. Ne dorim lucrul acesta, suntem deschişi spre orice oportunitate. Despre acest proiect, am avut o serie de discuţii încă de acum două, trei săptămâni şi îl vom sprijini, pentru că ar fi o nouă formă prin care Galaţiul ar putea să apară pe harta transportului european. Mai mult, înţeleg că toate autorităţile pe partea românească în lungul Prutului sunt deschise faţă de acest proiect", a declarat, pentru "Viaţa liberă", primarul Ionuţ Pucheanu, în timpul reuniunii IBSC. Mai mult de atât, proiectul căii navigabile Galaţi - Gdansk va face şi obiectul unei conferinţe speciale, ce va fi organizată, pe 20 octombrie, la Galaţi, şi unde vor participa inclusiv reprezentanţi ai Guvernului şi ai mediului diplomatic interesaţi de proiect. Ea ar urma să pregătească inclusiv o reuniune internaţională, ce s-ar putea desfăşura la Galaţi sau la Bucureşti.
În fapt, o cale navigabilă între Galaţi şi Gdansk, în care ar fi implicate România, R. Moldova, Ucraina şi Polonia, poate lega Marea Baltică de Marea Neagră şi, mai departe, de Marea Mediterană şi a devenit o necesitate socio-economică, ce ar putea reduce considerabil costurile transporturilor de mărfuri în Europa şi ar contribui la relansarea porturilor din zonă. Proiectul ar implica o soluţie de amenajare a râurilor interioare Vistula-San-Nistru-Prut, pe o lungime de aproximativ 1.900 km, cu un canal artificial de legătură între Nistru şi Prut, pe o lungime de 72 Km. În această reţea comercială, Galaţiul ar deveni un nod de transport atât pe axa Est-Vest, cât şi pe axa Nord-Sud, cu toate beneficiile ce decurg de aici. Că un astfel de proiect este posibil o demonstrează, de exemplu, amenajările navigabile Ron-Rin-Elba. Un factor favorizant este şi demararea proiectului de modernizare a terminalului multimodal din Portul Galaţi.
