NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

Lapidare de toamnă (iacătă!)

Scris de Joi, 13 Octombrie 2016
Inimă de piatră, inimă de piatră, zvârle-te-nspre geamul sufletului meu... mi-i aşa de toamnă de la deal la vale, şi din colo-ncoace, şi mi-i foarte greu în singurătatea asta hotărâtă să mă suie-n unghiul cum paingi şi praf, unde stă icoana celui care-mi cere vamă din albastrul sângelui moldav! Zvârle-te…

Semn de carte (psalmul i/realităţii precare)

Scris de Miercuri, 12 Octombrie 2016
Pe dealul meu cu flori de câmp te scriu încet, ca pe un Psalm... şi te păstrez ca pe-un Secret... şi te citesc şi te-nţeleg: numai cu tine sunt Întreg şi numai tu mă-nvredniceşti să nu mai cred că n-am să fiu ce nu mi-ai spus, dar ai lăsat un…

Contemplare cu d/efect întârziat (glissando)

Scris de Marți, 11 Octombrie 2016
Un fluture de toamnă, rătăcit, erou târziu în efemeritate: alb în zigzag, printre deşertăciuni şi printre resemnări ne/vertebrate, un fel de-a fi năuc şi temerar, naiv cu nota zece la purtare, un gest al vieţii, ultim, delicat, aşa, ca o batistă-n fluturare!... [ce pur şi simplu-ntr-un aiurea trist sub talpa…

Nimic de zis (mic...tratat de Tăcere)

Scris de Luni, 10 Octombrie 2016
Nimic de zis...într-un acord minor şi-ntr-o secundă, Alfa şi Omega bolborosesc şi clocotesc şi spun tot ce n-a spus, în veac, Biblioteca tuturor celor Lumi care au fost ne/vertebrate şi ne/putincioase, ne/drepte, ne/atinse de blestem, ne/demne-n chip şi fel până la oase!... [şi-abia-i la Început, când nu se ştie ce…

Nenea Mucalitul (joc de Unu)

Scris de Sâmbătă, 08 Octombrie 2016
Ne/aşteptat...se-nclină, se-ndoaie şi se strâmbă corect, pe ne/simţite şi până la oprire, îşi pierde răsuflarea, se-ngroapă-n Sine, tandru, anticipând Latenţa din care-o să-(şi) inspire alt Început...şi altă (parcă aceeaşi) goană spre-afară, unde-ntruna-ncolţeşte Ne/Sfârşitul şi unde se frământă triumful Amăgirii... sub Semnul unui Unu...(zis nenea Mucalitul!)... Ne/sinchisit...porneşte-(n) Ideea că (se) suie,…

Vecernie (II) (!...?...!)

Scris de Vineri, 07 Octombrie 2016
Oare de ce, Lumina mea, n-ai stat la rând? de-atunci te strig şi te aştept, ştii tu de când... te rog s-auzi, te rog să vii printre cuvinte, printre vii... crizantemând, crizantemând, crizantemând! Şi câte toamne-au mai plecat...şi s-au întors fără surâsul tău frumos, cel mai frumos... de dorul tău…

Elegie în limba română (la mormântul colegului de bancă, Mihai Cujbă...Dumnezeu să-l ierte!)

Scris de Joi, 06 Octombrie 2016
Colegul meu de şcoală, de bancă şi de viaţă se duce-acum, spre zare, spre dincolo de zare... se duce după neguri şi după timp şi vreme... sub lut, sub dumitriţe, sub lege şi-ntâmplare! Se duce să găsească o lume mai curată, cu sufletul mai tandru, mai demnă-n cele toate... mai…

Tustrei (certificat de calitate)

Scris de Miercuri, 05 Octombrie 2016
Mi-aduc aminte vremea toată, timpul tot, atunci şi-acolo, în grădină, lângă nord: ploua curat şi drept, ploua... eram tustrei, sigur că da: eram cu domnul Dumnezeu şi maica mea! Trecea pe drum Eternitatea către schit, dădea bineţe şi spunea că a venit să nu mai mergem noi la ea... doamne,…

Elegie în mov (pentru poetul Ioanid Romanescu şi poetul Gelu Ciorici Şipote, în ziuă Aniversară)

Scris de Marți, 04 Octombrie 2016
La masa mea din crâşmă vin iele să mă vadă, îmi fac frumos din coapse şi delicat din sâni... începe un cutremur – ce sfântă femeiadă! – dă sângele în clocot şi vinul în hapsâni! Ce dans din toate cele prin aer şi pe masă, prin fumul de ţigară...ce inimi…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Vecernie (I) [?...!...?]

Scris de Luni, 03 Octombrie 2016
(Te)-ai răsărit dintr-un demult îndepărtat, blândă şi dreaptă, într-o margine de sat... şi-ai râs şi-ai plâns şi (te)-ai crescut pentr-un mărunt necunoscut, arătătoare de la nord până la sud! Şi tot aşa, noapte de noapte, zi de zi, ai mers cu mine printre-a fi şi a nu fi... şi te-ai…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Doină (aşezare-n amurg)

Scris de Sâmbătă, 01 Octombrie 2016
Sub ochiul Resemnării, necruţător şi calm, văd Liniştea...şi-o caut în Taina unui Psalm al Lacrămii trimise spre-adâncul meu mărunt, din naltul Veşniciei pe care n-o ascund de-a lungul ori de-a latul vreunei vorbe goale, pe care-o duc în Crâşme şi o duc şi-n Catedrale, o duc şi în Ispită, şi-n…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Ruga unui copac anonim (către doamna Jenica Toma, în ziuă aniversară, La mulţi ani!)

Scris de Vineri, 30 Septembrie 2016
De mâine, când voi fi cais, te rog să laşi geamul deschis, să vezi cum urc la cer, pe brânci, să văd cum stai şi râzi şi plângi! De mâine, când voi fi gutui cu suflet verde-amărui, te rog să-mi zici gata la nai, să văd cum plângi şi râzi…

Invitaţie la cerc (şi la altădată...pentru doamna scriitoare Violeta Ionescu, La mulţi ani!)

Scris de Joi, 29 Septembrie 2016
Mă simt pustiu...şi te împiedici de pragul sufletului meu când vezi că n-are nici o noimă şi nici un pic de Dumnezeu!... Mă simt pustiu...nu mă aşteaptă nici un plecat, nici un venit, nu mă mai strigă măcar nimeni să-mi dea oleacă de chibrit, să-mi dea un seu de lumânare,…

Pe strada Gării, la numărul 507 bis (cabaret)

Scris de Miercuri, 28 Septembrie 2016
Astăzi, vă rog, poftiţi la cabaret...colo, ştiţi unde, jos, pe strada Gării,la numărul cinci sute şapte bis...pe colţ, în sala mare a Uitării! Vin cântătoare, vin şi cântători, jongleri, căscaţi, mânuitori de aţe,circari, şi cabotini, şi trombonişti,vaganţi, boemi, năstruşnici şi paiaţe! Bacante şi vestale şi candrii din toată lumea bună,…

În mijlocul naturii (un pastel cu schepsis...pentru Cornel Antohi, în ziuă aniversară)

Scris de Marți, 27 Septembrie 2016
Am să te duc (pe toată) în mijlocul naturii, să-ţi pun nişte pedale printre cicori şi maci, şi să-ţi repar viteza şi penele din roate, şi să mă uit la tine cum zbârnâi şi cum faci, şi dai încet din coarne când îţi îndrept ghidonul, şi-ţi bâzâi soneria, şi-ţi umblu…

Aievea (schepsis tangou)

Scris de Luni, 26 Septembrie 2016
Dacă ai şti cât/cum a fost să-mi pară rău că am pierdut tot ce era blând şi frumos când ai plecat spre mai demult, unde mai sunt păsări şi sălcii şi fântâni cu gura-n jos!... Spre mai demult, şi mai demult, tocmai atunci, tocmai acolo, unde „când” n-are trecut... (şi…

Şi într-o ziuă am să-ţi spun Ceva (dictatura lui Vasile Bălănică pentru domnul Costică Munteanu în ziuă aniversară)

Scris de Sâmbătă, 24 Septembrie 2016
Şi într-o ziuă am să-ţi zic ceva frumos şi pur şi simplu: nu cumva singurătatea să se mai întâmple în mijlocul răbdării care-ţi împle cărări şi drumuri cu amărăciune de rege resemnat...şi nici nu spune! Şi într-o ziuă am să-ţi spun că nu se-ntâmplă veşnicia cum vrei tu când stai…

Şase vorbe de la Mama (doină)

Scris de Vineri, 23 Septembrie 2016
Şi ne dădea câte o turtă de grâu, secară sau mălai... şi ne spunea la fiecare: cum o păstrezi, aşa o ai! Şi ne dădea câte o palmă ruptă din dragoste sau rai... şi ne spunea la fiecare: cum o păstrezi, aşa o ai! Şi ne dădea câte o vacă…

Bătaie cordială în Do major (II) (cam tot)

Scris de Joi, 22 Septembrie 2016
!şi mă uit cum tot pier/ printre mine şi cer cum mă sui mă tot sui/ unde „este” chiar nu-i unde „nu-i” a mai fost/ să-l învăţ pe de rost şi mai este şi-acum/ sigur singurul drum! !sigur singurul drum/ drept acu drept acu pentru cei care „da”/ pentru cei…

Bătaie cordială în Do major (I) (cam tot)

Scris de Miercuri, 21 Septembrie 2016
!am bătut ş-am bătut/ cum ai vrut cât ai vrut şi mai bat şi mai bat/ din păcat în păcat şi mai pot şi mai pot/ să-ţi dau viului tot ce-am avut şi mai am/ din adam în adam şi mai ştiu şi mai ştiu/ să nu spun că-i târziu!…

După apus (mic... tratat de singurătate)

Scris de Marți, 20 Septembrie 2016
Când te-am rugat să vii la mine, acolo, jos, după apus, tu n-ai avut un strop de milă... şi ai plecat la cel de sus! E mai deştept... (nu am ce zice)... şi-i mai înalt, şi-i mai frumos!... Cum să refuzi atâta slavă şi să te duci la cel de…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Ultima înflorire (numai la fereastră)

Scris de Luni, 19 Septembrie 2016
De când aşteaptă să te-ntorci acasă, stă numai la fereastră, negreşit…!… A vrut să plece după tine, doamnă, însă-i legat de loc şi-mbătrânit! De loc legat, de mod legat, de vreme, dar şi de timp…de timpul meu prea mult… nădăjduieşte şi tot cată-n zare, vorbeşte singur, plânge…şi-l ascult: am târnosit…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Precum în Cer, aşa şi pe Pământ! (semantică de Toamnă)

Scris de Sâmbătă, 17 Septembrie 2016
Intrase în odaie, printre substantive mărunte. Şi cânta. Cânta de sfărâma liniştea sufletului meu adormit şi liniştea sufletului tău treaz. Pe frunte îţi alunecau visuri. Parcă nici Dumnezeu nu voia să tulbure atâta frumuseţe devastatoare, nu mai voia să ia ce a dat din Majestatea Lui. Necunoscutul curgea pe ziduri,…

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Dincolo de sine (flic-flac)

Scris de Vineri, 16 Septembrie 2016
Hai de-acolo, vino mai încoace, mai încoace, repede, acu... hai de tot, ai milă pentru tine, fii deştept... te rog, nu spune nu! Tu nu vezi că ai trecut prin viaţă stând în sine, mistuit de gând... lasă gândul... hai cu-nsufleţirea dincolo de „unde” şi de „când”?! Eşti un sclav…
Pagina 71 din 108