îmi stă fireşte în bocancii mei,
în pielea mea şi-n locul meu de bază,
nu zic nici aoleu, nici alelei –
sunt pur şi simplu anonim de vază !!!
merg pe alături mult – chiar înconjur
desfăşurarea zilei, gunoioasă,
pipăi adâncul nopţii pe contur
şi luna pe tăcere şi pe rază !!!
nu am nimica-n plus, dar mă feresc
din pricina chezaşilor la greaţă,
trec pe sub zebră, şi regret, şi ştiu
că nesimţirea nu se mai dezvaţă !!!
ce măscărie-n toi şi-n valvârtej
îmi scurmă drumul zilnic şi m-apasă
cu tot cinismul cestor ticăloşi
sub masca lor mizericordioasă !!!