Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou"
? oare cine bate vântul? oare cine trece viaţa ?
? cine osteneşte ceasul? cine mută dealu-n vale ?
? cine rugineşte lanţul? cine putrezeşte crucea ?
? cine-s gândurile mele? cine-s visurile tale ?
? cine taie, şi nu vinde? cine cântă, şi nu joacă ?
? cine pregăteşte cina? cine se repede-n toacă ?
? cine fură, şi nu-l prinde? cine are, deşi n-are ?
? cine tace când i-i sete şi bea luna din căldare ?
? cine face apă rece? cine face apă caldă ?
? cine învârteşte-n pururi lumea asta şi cealaltă ?
! lumea cică nu se ştie, nu se vede, nu s-aude,
nu se poate înţelege dinspre unde, pentru cine !
! unii cică treacă-meargă, alţii cică nu se poate
să se-nchine la oniric, ori la piatră să se-nchine !
! unii vor desăvârşire într-un timp de săvârşire
pe când alţii ricanează şi nu vor să se mai mire !
! când se împle tot nimicul şi li se goleşte totul,
dinspre nicăieri, sardonic, hohoteşte idiotul:
cine moare, nu trăieşte! cine e olog, nu îmblă ! -
asta e, şi nu e alta! nu-i nimic, se mai întâmplă !
