Austeritatea pică greu

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Cu doar o zi înainte de întâlnirea informală a liderilor europeni la Bruxelles, preşedintele francez, Francois Hollande, a primit un argument în plus în susţinerea viziunii sale privind iniţierea unor măsuri de creştere economică, în paralel cu normele menite să impună o disciplină financiară în ţările europene. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a dat publicităţii un raport din care reiese că populaţia din ţările UE în general, cele din zona euro în particular, a ajuns la limită în ceea ce priveşte acceptarea programelor de austeritate. „Oboseala” ce a rezultat din urma procesului de ajustare a economiilor europene s-a văzut cel mai clar în rezultatele alegerilor din unele ţări europene. În cazul Franţei, Francois Hollande a câştigat mizând pe promisiunea îndulcirii austerităţii, însă nemulţumirea populaţiei faţă de măsurile restrictive s-au manifestat printr-o puternică ascensiune a curentului de extremă dreapta. În Grecia, de asemenea,  măsurile de austeritate au dus la o ascensiune fără precedent a forţelor de extremă stânga, acestea având şanse să devină chiar prima forţă politică a ţării după alegerile cu repetiţie programate în iunie. OECD pare a fi ajuns la concluzia că imperativele sociale şi politice au devenit mai puternice decât cele strict economice şi că balanţa acestor interese nu poate fi echilibrată fără măsuri care să ofere cetăţenilor europeni şi ceva în plus decât austeritate. Hollande mizează, de exemplu, pe susţinerea bugetară a unor proiecte ample de modernizare a infrastructurii, ca instrument de stimulare a creşterii economice. De asemenea, preşedintele francez doreşte o armonizare fiscală a ţărilor europene în condiţii ceva mai flexibile decât ar dori, de exemplu, Germania. Dincolo de aceste aprecieri, OECD nu ezită însă să pună punctul pe „i”. Dezechilibrele economice din economia UE au devenit principala ameninţare la adresa economiei mondiale! În fine, OECD arată că economiile europene au devenit ceva mai pregătite să facă faţă unor eventuale şocuri, dar pericolele nu au dispărut cu totul. Desigur, toată lumea se gândeşte la situaţia din Grecia, o ţară în care criza economică este în prezent triplată de o criză politică şi socială. Zona euro trebuie să-şi regăsească suflul, ritmul de creştere, altfel regresul va trage după el şi economiile ţărilor emergente. Statele Unite a reuşit, se pare, să revină la o creştere de 2,4 la sută din PIB, iar anul viitor va ajunge la 2,6 la sută din PIB. Ţările din zona euro vor înregistra anul acesta un regres de 0,1 la sută din PIB şi o creştere, anul viitor, de 0,9 la sută se va înregistra numai dacă nu vor fi şi alte „surprize”. Mesajul instituţie internaţionale este că UE ar trebui să acţioneze cu mai multă vigoare pentru a nu rămâne de căruţă şi pentru a nu-i încurca şi pe alţii. Şi când te gândeşti că, nu cum foarte mult timp în urmă, UE avea ambiţia ca în câţiva ani să devină prima economie a lumii.

 

Citit 8739 ori Ultima modificare Marți, 22 Mai 2012 17:26

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.