Ochii lui Tata (două călimări albastre)

Ochii lui Tata (două călimări albastre)
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Motto:

"Am să rămân acelaşi până când/ ce e al meu va fi numai al meu.../ (jocul e trist şi zarul e rotund).../ Ce ochi albaştri are Dumnezeu!"

(Iolanda Cremene)

 

Vino să-mi citeşti în steauă.../ e din ce în ce mai chioară,

e din ce în ce mai surdă,/ e mai singură-n sfârşit!

Pân-acum s-a dat de-a dura,/ a durat peste măsură

şi m-a tot (s)clipit (pe boltă)/ orbitor şi necitit!

E o perpendiculară/ prin adâncuri şi înalturi

definite fără capăt,/ într-un gol nenumărat!

Printre strâmbe, printre drepte-i/ a-ntunericului miră,

e o steauă manuscrisă/ pe murdar şi pe curat!

Spun să vii măcar o noapte,/ spun că am să fiu Acolo

şi-am să stau cu (supra)faţa/ şi cu scrisul spre pământ!

Am lumină mai puţină/ şi nu vreau să-ţi strici privirea

pentr-un bob de veci scos (zilnic)/ din cerneala unui sfânt!

Unui sfânt cu ochi albaştri:/ două călimări plecate

să se umple înc-o dată/ şi să vină înc-o dată!

Vino să-mi citeşti în steauă.../ doar aşa-i durează clipa

şi (s)clipeşte peste ţărna/ (firea) ta nenumărată!

NEC PLUS ULTRA, Colecție

Citit 6791 ori Ultima modificare Marți, 21 Februarie 2023 17:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.