LA două CAPETE (dosarele Z)

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Fii primul care postează comentarii!

când m-ai strigat, ne/vinovato – parcă ieri-i –
eram la capătul sintactic al căderii
şi aşteptam de mult, de mult ceastă strigare,
ca (pe)-un îndemn demonic la continuare,
ca (pe)-un triumf trufaş al visului de unde
am învăţat că VEŞNICIA se ascunde
şi hohoteşte senzual într-o secundă
indiferentă, păcătoasă şi MĂRUNTĂ !!!
 
acuma sunt aici, în capătul din care
nu mai începe o cădere următoare,
unde tu stai foarte cu/minte şi-nţeleaptă
şi n-ai curaj să spui ce nu mă mai aşteaptă,
nu râzi, nu plângi, eşti o sirenă resemnată,
soră a COBEI prinse-n corbul NICIODATĂ –
văd – morfologic – ce a fost ne/vrere VIE
şi ştiu – de tot – ce (NU) va fi să (NU) mai FIE !!!

(Din colecţia „Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou”)

Citit 975 ori Ultima modificare Luni, 19 August 2019 18:49

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro