„Soluţii europene pentru problema gunoiului din România”. Flexibilitate din partea CE pentru adaptarea SMID-urilor la realitate

„Soluţii europene pentru problema gunoiului din România”. Flexibilitate din partea CE pentru adaptarea SMID-urilor la realitate
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

Pe 19 octombrie a avut loc, online, din cauza evoluţiei pandemiei de coronavirus, conferința "Soluții europene pentru problema gunoiului din România", desfăşurată în cadrul proiectului Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens, finanţat de Uniunea Europeană prin programul D.G. Regio 2021, parteneri fiind Freedom House România, Átlátszó Erdély, Viaţa Liberă, Ziarul de Iaşi şi G4Media.

Evenimentul a avut drept scop analizarea modului în care fondurile europene au fost sau sunt folosite pentru a rezolva problema deșeurilor din România, invitaţi fiind, pe lângă jurnalişti din presa locală şi centrală, ministrul Mediului, Tánczos Barna, fostul şef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, şi Raul Pop - secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, întâlnirea fiind moderată de Cristian Pantazi - redactor șef G4Media.

Deşi spaţiul nu ne permite abordarea tuturor aspectelor discutate, ne vom opri asupra unuia care ne interesează în mod direct şi referitor la care i-am adresat ministrului Mediului o întrebare. După cum "Viaţa liberă" a scris în mai multe rânduri, în judeţul nostru este în plină implementare un sistem integrat de management al deşeurilor, extrem de performant şi perfect ecologic, care ar urma să ne rezolve această problemă pentru câteva decenii. Momentan, noi ducem deşeurile la Roşieşti, Vaslui, şi, potrivit presei din judeţul vecin, dacă acest lucru nu s-ar fi întâmplat, depozitul de acolo nu ar fi reuşit să atingă cifrele de prelucrare convenite prin contractul de finanţare. În acest context, l-am întrebat pe dl ministru cum se vor asigura fluxuri pentru ambele sisteme, după finalizarea celui de la Galaţi şi dacă ar fi o soluţie cooperarea transfrontalieră cu Republica Moldova şi Ucraina, pentru preluarea de deşeuri spre prelucrare.

"Sincer, nu cred că se poate vorbi despre asemenea cooperări transfrontaliere, a răspuns Tánczos Barna. În cel mai bun caz, dacă judeţul Galaţi ar avea o capacitate superioară de reciclare, materiile prime pentru aceste capacităţi ar putea să vină şi din afară, dar vedeţi ce probleme avem în România cu deşeuri care vin sub umbrela reciclării şi după aceea ajung să fie depozitate în locuri ilegale. Cu siguranţă, odată ce vor fi pornite aceste sisteme, pe calculele de acum 10 ani, ele vor suferi modificări. Inclusiv planurile de afaceri depuse pe SMID-uri trebuie modificate, trebuie să existe această flexibilitate, inclusiv din partea Comisiei Europene şi a Ministerului Fondurilor de a adapta aceste sisteme la situaţia reală." Ministrul Mediului a adăugat că la fundamentarea iniţială s-au folosit date care nu mai corespund realităţii, începând de la cele din recensământ, referitoare la numărul de gospodării şi de beneficiari finali ai sistemelor de management al deşeurilor. Multe dintre SMID-uri au probleme la acest capitol, a mai spus Tánczos Barna, acolo unde caietele de sarcini au prevăzut anumite cantităţi, ofertanţii au venit şi au calculat rentabilitatea la cantităţile respective, rezultând probleme la realizarea lor. Soluţia este flexibilitatea, vor trebui reajustate aceste cifre şi aceste planuri de afaceri.

Acest articol a fost publicat pe

PressHub.ro și Viața Liberă în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Citit 3633 ori Ultima modificare Luni, 25 Octombrie 2021 14:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.