?o cunoşti pe margareta
cea mai scumpă/delicată,
cea pe care am scuipat-o,
să nu fie deocheată?
?cea pe care-am ridicat-o
până-n stare de regină,
într-o poezie simplă,
paradigmă, para/fină?
?cea pe care am iubit-o
mândru, şi-n contumacie,
şi cu-atâta naivitate,
încât nici nu pot de/scrie?
?cea mortală ca suveica
în război, străduitoare...
şi pe care am surprins-o
în flagrantul cel mai tare?
!pot să-ţi zic, în paranteză,
ce s-a petrecut, adică:
încurca iţe cu soţul
tău, strategic, fără frică!
!o, ne/vasta mea, tu umbli
în poghiaz, cu trotineta!...
?vezi ce se întâmplă, dacă
n-o cunoşti pe margareta?
