Era înalt şi important ca Ştefan cel Mare, Atotputernicul păzitor şi păstrător şi sfinţitor al Moldovei până Acolo şi până Atunci! Până Acolo şi până Atunci, şi nu până Aici şi până Acum! Fiindcă, iacătă, frumoasa şi trista şi greu-încercata Ţară/Patrie Moldavă stă la cheremul celor mai cumpliţi trădători şi ticăloşi din Istoria cestui Neam primitor cu pâine şi sare, descălecător şi călit în Războaie de Apărare şi în Istov de Pace şi Iubire! F ...

(!) cu mâinile prin luturi de oale şi de casă, cu ochii dinspre zare, tocmai luându-şi sama, cu glasul din/spre cântec, senină şi frumoasă - mi-a spus întotdeauna: si vis amari, ama (!) (!) desigur, nu e vreme de "alt fel", nu e vreme de "nu", de "mai încolo", de "ce", de "nu se poate" - nu-i timp de aşteptare, nu-i timp de anateme, chiar dacă sunt şi-atâtea iubiri nevertebrate (!) (!) nu-i timp de dat afară când văd câtă răbdare aşează-ntru iubire de păsări şi de ...

Autorul celebrului „Luni de fiere”, psihologul Pascal Bruckner, zice/decretează, printre altele, că eliberarea de stresuri şi de angoasele inevitabile într-un timp uniform accelerat, într-o lume care şi-a uitat rostul pe planetă şi, mai ales, într-un cuplu modern (femeie/bărbat)... (era să scriu „bielă/manivelă”)... se poate (cu siguranţă) obţine/câştiga prin metode simple, la îndemâna oricui! Aşadar, cine se confruntă cu aceşti duşmani teribili ai contemporaneit� ...

(!) şi merg, şi merg... poate ajung tocmai atunci, tot şi de tot, din depărtarea de acum, să pot a zice, fără milă: ERGO SUM, chiar dacă SUM prin grâu, prin gară şi prin lunci - uitat de zei, chiar dacă SUM prin râpi adânci, şi plâng şi dorm cu beladona sub trifoi, şi îmi ascult singurătatea mâinii stângi cum cere "am", cum cere "în", cum cere "doi" (!) (!) şi merg şi merg... poate ajung să văd măcar ce am uitat, ce m-a uitat, ce n-am uitat de când n-aveam habar c ...

Sigur n-ai uitat cum şi când şi unde m-ai prins cu amanta! Cum să uiţi şi să treci cu vederea un moment „delicat” şi „hotărâtor” din viaţa ta? Da, m-ai (sur)prins! Eram în iatac! Făceam fluiere de fag! Şi de os! Şi de cucută! Cică fluierele astea sunt cele mai bune! Cele mai bune deoarece cântă încet şi mult şi bine! Şi, dacă le auzi, cazi în braţe şi în prag, începi imediat a spune: un tăciune şi-un cărbune, trebuie să-ncerc degrabă, cât mai degrabă, ...

(!) nu te mai căţăra, nu te mai sui şi nu mai râvni să ajungi la orizont - acolo se află marginea cerului şi tot acolo se află şi marginea pământului - poţi să cazi, poţi să rămâi fără formă şi fără fond (!) (!) poţi să cazi dintr-unul într-altul şi să te amesteci cu cerul şi cu pământul - fii cuminte, păstrează distanţa, lasă-l să facă şi să sprijine curcubee - să ştii că orizontul se cucereşte doar învăţându-l (!) (!) uită-te oleacă din parte ...

Ar trebui să-ţi spun „dumneavoastră”, că aşa se cuvine vizavi de Măreţia Ta! Ar trebui să te salut cu onoruri militare în fiecare zi, că eşti mai important decât tot ce te înconjoară în/din lumea/mulţimea poporului tău! Ar trebui să scriu despre tine cele mai elegante eseuri, să te eternizez în toată memoria pământului, să-ţi transmit în fiecare seară „spor la muncă”, nu „noapte bună”! Şi ar trebui să fii aclamat pe toate dealurile cu burta în jos şi ...

(!) a fost odată perpendiculară/ - acuma-i ostenită şi străină, e tot mai înclinată şi amară,/ închide-n ochi o flacără puţină (!) (!) şontâc-şontâc, se duce să apună/ frumos, tăcând, încet, ultima oară - şi toţi întunecaţii or să spună:/ ducă-se naibii, că a fost o chioară (!) (!) a fost a lui - a celui care ştie/ ce pui în beznă ca să faci lumină, ce pui în ou, ce pui în păpădie,/ ce pui să n-aibă nimeni nici o vină - a fost a celui cu arcade spart ...

N-am avut niciodată! N-am avut de unde să am! Şi doar am căutat! Mult şi bine am căutat! Dar n-am găsit! Nimic n-am găsit! Ori, mai bine zis, nimic am găsit! Oare să cred că n-am umblat unde trebuie? Să cred că nu am ales coordonatele corespunzătoare? Oare m-a păcălit cineva? Oare cine se ţine de şotii în această Întindere/ Extindere/ Destindere hulpavă? Şi doar am ascultat cu mare atenţie, şi am respectat cu sfinţenie, şi am propovăduit cu grijă şi seriozitate toat ...

(!) timp azvârlit în spaţiu de când - (LUMINĂ CALDĂ, să păcălească lumea aceasta şi cealaltă) - clipa dintâi se vede, s-aude şi acum, sfărmându-se în sine, trasoare şi dum-dum (!) (!) spaţiu - (nimic în sine, bigbang) - să-ncapă totul, apoi - (din clipa-ntâia în clipa-ntâia) - rodul scâncind fără de lege, spre lege - (şi-n delir) - hrănindu-se din însuşi, fiindu-şi cimitir (!) (!) ce viaţă? şi ce moarte? - (ce fleacuri în mişcare, vecie-n dorul lelei, subli ...