Din vremurile când Galațiul era etichetat ”oraș frumos”

Din vremurile când Galațiul era etichetat ”oraș frumos”

Iulia Kelt
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)
3 comentarii

"Ars Rediviva" și "Danube Media Center" prezintă 100 comori pe hârtie, în 100 de locații importante ale Galațiului, timp de 100 de zile.

"Galați - oraș frumos, zidit lângă Dunăre, aproape de gura Siretului și a Prutului, are port slobod, carantină mare, la 9.000 locuitori și negustorie înfloritoare. Nu departe se văd ruinele unei cetăți vechi, pre care o numesc locuitorii "Țiglina". Această imagine apare în urmă cu aproape două secole într-unul dintre primele manuale școlare tipărite în spațiul românesc, în 1842: "Icoana Pamentului sau carte de geografie scrisă de Ioan Rus, profesor de hronologie, geografie și istorie universală în Liceul Episcopesc din Blaj". Prima lucrare de gen scrisă pe teritoriul nostru este însă mult mai veche și-i aparține umanistului brașovean Ioan Honterus (1498-1549), fondatorul gimnaziului săsesc din curtea Bisericii Negre.

În imagine, cel mai mare hocheist al României, gălățeanul Cătălin Geru, cu un palmares sportiv ce merită repetat: 29 de ani de carieră, peste 150 de selecţii la echipa naţională, 15 titluri de campion cu Steaua, unul cu Dunărea Galaţi şi 900 de puncte marcate în campionat. Geru citește din ediția princeps a manualului de geografie din 1842, în fața Casei Plesnilă, ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea de avocatul Costache Plesnilă, ales primar al Galațiului între 1896-1898 și președintele comisiei interimare din fruntea orașului între februarie - martie 1911. Familia lui se trăgea dintr-un neam de pescari ce primise coasta Brateșului, prin hrisov de la Petru Rareș.

Ajunsă în perioada comunistă în proprietate publică a statului, este vândută din 2004 "Vieții libere", care-și are sediul în acest spațiu.

"România pe hârtie în 100 de chipuri" este un proiect privat dedicat Centenarului, realizat de Institutul Cultural "Ars Rediviva" (ICAR) și Asociaţia "Danube Media Center", a jurnaliştilor de la "Viaţa liberă".Proiectul se va finaliza cu o expoziţie care va cuprinde toate cele 100 de comori prezentate.

Citit 2000 ori Ultima modificare Duminică, 02 Septembrie 2018 16:46

3 comentarii

  • postat de Moraru Calin Luni, 03 Septembrie 2018 08:58 89.136.142.*** Link la comentariu
    0
    3

    Sunt strănepotul lui Costake Plesnila și nepotul avocatului George Plesnila , fost decan al Baroului, primar al Galațiul, senator și deținut la Râmnicu Sărat. Ar fi multe de spus despre acești oameni minunați , dat mă voi limita la un singur comentariu: clădirea a fost modernizata de C. Plesnila , ea fiind însă primită prin act de dota de la socrul său, George Volenti în anul 1882, dotă pe care ,, fiitorii soți o acceptă cu recunoștință."

    Raportează
  • postat de Galatean Sâmbătă, 01 Septembrie 2018 16:51 95.76.3.*** Link la comentariu
    0
    5

    Apropo!

    Oare, cum de-o fi ajuns casa lui Costache Plesnila pe mana hotilor, in loc sa ramana, ca si alte constructii antebelice din oras, purtatoare de istorie, monument de arhitectura, in custodia directa a municipalitatii!?

    Se intoarce in morminte toata familia Plesnila, de la tata la fiu, dar si cei care, prin dreptul proprietatii, preluand legal si cu demnitate aceasta constructie monumentala, in comparatie cu situatia actuala, ducand stindardul si numele nepatat al unei familii care a facut cinste orasului; iata, chiar si in zilele noastre fiind pomeniti si dati exemplu ca cetateni care au lasat valori umane si culturale orasului!

    Dand numai acest exemplu, dintre atatea, dupa lovitura de stat din 89, manglitorii cu chip de custozi ai orasului, rezultati din facaturi inconstiente in cabina de vot, scot la suprafata timpului de 28 de ani, modalitatea cu care orasul Galati a fost distrus sistematic, ajuns astazi la capatul existentei civilizate, lasate de acesti oameni, Costache Plesnila, Moruzzi, Ghita Vasiliu, etc., etc..

    Pe care trebuie sa-i scoatem din cartile de istorie pomenindu-i, fie ridicandu-le statui, sau prin simpozioane, dizertatii in locasuri de cultura, care nu prea mai sunt, in prezenta tinerilor in special, sau editarea unui manual in scoli, invatand tinerii locului geografic respectiv despre cine si ce au facut inaintasii lor pentru ca ei, noi, generatii de dupa, sa progresam spirtual inltro natiune demna a Europei!
    (...)

    Raportează
  • postat de x Sâmbătă, 01 Septembrie 2018 12:57 95.76.3.*** Link la comentariu
    0
    5

    Oare câte erori are acest manual de geografie din 1842 ?!
    PS. Se poate avea acces, la bibliotecă, la varianta electronică/digitală ... corectată ... a manualului sus-menționat?!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.