"Ars Rediviva" și "Danube Media Center" prezintă 100 comori pe hârtie, în 100 de locații importante ale Galațiului, timp de 100 de zile.
Mircea Ștefănescu (1929 – 1999) avea doar 27 de ani când a finalizat lucrarea ”Docherul”, menită să omagieze, în spiritul primei perioade comuniste, truda celor care încărcau și descărcau vapoarele. Lucrarea este un bun exemplu al realismului socialist, doctrină oficială în spațiul sovietic încă din 1932, adoptată și la noi după 1948, odată cu instalarea noului guvern. În artele plastice, este perioada în care prim-planul îl ocupă figurile viguroase ale țăranilor și muncitorilor, în ipostaze de lucru sau revoluționare, eventual alături de liderii comuniști.
Inițial, ”Docherul” era amplasat în apropierea laminorului de tablă, actualul Intfor, soclul având și două panouri cu scene din viața muncitorilor. Odată cu mutarea în apropierea Palatului Navigației, panourile nu au mai fost montate pe noul soclu.
Pentru literatura română, introducerea realism – socialismului a însemnat că din 1948 au fost scoase din librării și bibliotecile publice peste 8.000 de titluri de cărți și reviste, fiind interziși scriitori precum Octavian Goga, Radu Gyr, Nichifor Crainic sau, din literatura universală, Platon, Nietzsche sau Edgar Allan Poe. Cel mai mare poet român contemporan era considerat în epocă Alexandru Toma, autorul versurilor ”Imperialist american/ Cădea-ți-ar bomba în ocean”.
În imagine, poeta Simona Toma (a cărei ultimă carte, ce va fi curând lansată și în Galați, a fost deja tradusă în ebraică) este la picioarele ”Docherului”. Privește o fotografie din 1953 ce-i înfățișează pe liderii comuniști Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu – Deja și Mihail Sadoveanu la înmormântarea lui Stalin.
"România pe hârtie în 100 de chipuri" este un proiect privat dedicat Centenarului, realizat de Institutul Cultural "Ars Rediviva" (ICAR) și Asociaţia "Danube Media Center", a jurnaliştilor de la "Viaţa liberă". Proiectul se va finaliza cu o expoziţie care va cuprinde toate cele 100 de comori prezentate.
