Din colecția „Cele mai frumoase poezii rămase tablou”
Motto:
”și vine deodată chiar timpul să alerg/ și să-l ajung mai repede pe tata,/
să mă învețe iarăși descântecul de melc,/ iar cântecul de leagăn să-mi păcălească moartea” - (Iolanda Cremene)
(!) tata stă şi se uită cu ochi albaştri
la teiul liniştit şi bătut de vânt -
şi încep să mă mir: ce tei uriaş,
ce tată bătrân pentru care mai sînt!
(!) vine o pasăre cu pene de scris
şi se opreşte pe o ramură să cânte
pentru cei plecaţi, pentru cei rămaşi
sub tei, lângă tata cu mâinile blânde (!)
(!) cere o pană şi scrie! - îmi zice tata -
scrie cu cerneală din ochii mei,
scrie pentru maică-ta plecată
să deretice raiul pentru mine şi tei (!)
(!) mă uit la pasăre fiindcă are şi pene
de citit pentru dragostea noastră -
citesc, pasărea pleacă şi lasă o pană
lângă tata, pe prispă, la fereastră (!)
