Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
A fost frumos!...a fost foarte, foarte, foarte frumos!
printre noi nu a trecut (niciodată) vro părere de rău,
numai trenul trecea, aşa, să mă aducă şi să te aducă...!
stăteam la poartă şi te aşteptam...!
stăteai la poartă şi mă aşteptai...!
acolo era sufletul meu!...aici era sufletul tău!
Şi începea, aşa, un alt fel de înaltă pregătire de nuntă,
şi un alt fel de adâncă pregătire...
cântul cucuvelei nu era semn (rău) de plecare/sosire...!
cu o seară înainte, pe marginea somnului,
ne-au cântat nişte foarte multe privighetori în grădină,
apoi, nu ştiu de ce,
m-a sfărmat un tren încărcat cu trenă de mireasă,
apoi, nu ştiu de ce,
te-a sfărmat, iubito, un tren încărcat cu haine de mire!
