Cât mai am pe ochi lumină (despre alinare)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

alinare, alinare.../ ai la piept nu-mă-uitare,

ai în ochi cea mai aleasă/ floare crizantemireasă!

alinare, alinarea/ îmi usucă depărtarea,

îmi vesteşte învierea.../ vezi cum vine-apropierea?

vezi cât de frumoasă-i pânda/ şi ce dulce e osânda

când cad frunze peste lire/ lacrimi de crizantemire?

Ce splendoare, alinare.../ cum să n-am nu-te-uitare?

cine te alintă, oare,/ doamna mea alintătoare?

hai, alină-mă, alină,/ cât mai am pe ochi lumină!

Doamnă lungă alinare,/ vrei să-mi fii cerneală, oare?

şi să scriu, să scriu cu tine.../ foaie verde mărăcine,

doamne, ce frumoasă floare/ pe alături de cărare...

chiar de-nţeapă, alint are.../ alintare, alinare!

Citit 8046 ori Ultima modificare Vineri, 26 Iulie 2013 17:28

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.