(despre două doamne) Tulbură şi tulburătoare, doamna K trece prin spaţiul de unică folosinţă al sufletului meu;tulbură, fiindcă nu mai găseşte nici o scrisoareîn cutia poştală închiriată de Dumnezeu;tulburătoare, pentru că aşa a lăsat-o aicigândul de unică folosinţă al mamei sale,deoarece miroase a noapte plină cu licurici,a rugăciune printre greieri uitaţi în catedrale.Am cunoscut-o pe doamna K într-o seară;zicea că miros a ploaie de veşnică folosinţă în suf ...

(sanchi) trebuia să vină să-mi aducă în seara aceea câteva cuvinte de împrumut sau de pomanădar nu ştiu ce s-a întâmplatde nu a mai apărut frumoasa lighioanădoar am rugat-o foarte frumos i-am promis că i le redau cu asupra de măsură şi fără sfialăcă-i dau şi un hectar de crizanteme în plusşi un loc de veci în poezia mea catedralăam aşteptat-o întreaga seară şi noaptechiar am terminat de citit sub lunăcâteva cărţi despre aceste lighioanemulte şi frumoase în lum ...

(capătul celălalt) Senin şi toată noaptea vinde carecare mai mari, care mai mici, de carevrea fiecare om chemat să carerost pe pământ, pământ de flori, mâncare…Ce care, Doamne!…Care mai de careîşi face cruce: carevasăzică,mergând în car spre cer, stăm în mişcaresau alergăm pe loc, la o adică!Drept pentru care, capătul acelaeste acesta, nu e celălalt…Parcă aş zice: cara mia bela,ce vindecare, ce mormânt înalt!Parcă aş zice: hai să bem cu setedoar vin de care be ...

(de la Dan, către Iulian Vâlcu, la mulţi ani!) Mi se părea că mama avea mai multe mâini;duminica, se întâmpla să mă scol mai târziu;şi ce ordine, Dumnezeule, în fiinţe şi lucruri! - o strigam, dar mama era plecată departe, prin grâu.Mergeam la bibliotecă, citeam şi uitam să mănânc;credeam că cineva stă la pândă şi m-ar fi vânatdacă îndrăzneam să cad în oarecare ispită;ce viteză avea timpul, şi ce tăcere în suflet,şi în ochi ce tristeţe de biserică jefuit ...

(desăvârşire) A ultima oară ninsorile luniiîţi lasă pe rochie fluturi imenşi,cămaşa de forţă-şi dezbracă nebuniişi fug să se-mbrace în flori de măceşi.Aşteaptă străpunşi cu secanta lunară,sărută iluzii muiate-n cianuri,şi parc-ar muri pentru ultima oarăsă-i plângă măceşul aprins în păduri.Şi numai poetul începe să scriece-a fost, ce ai fost şi-n ce loc ai ajuns,citeşte ce-ai spus când te-ai dus în pustie,şi el n-a găsit nici acuma răspuns.Ce lungă e ...

(legendă) Am crezut mereu că nu s-a dus,am iubit-o fără şovăire:ea citea frumos nimic în plus,eu eram tămâie la citire.O cătam pe câmp şi prin păduri,şi plângeam şi nu ştiam pe undes-o mai cat cu puşti şi cu securi,şi-am crezut atunci că se ascunde.Am crezut că se ascunde-n crâng,am crezut că se ascunde-n lume,am crezut şi-am început să plângfără rost şi bleg şi fără nume.De atunci mă simt nimic în plus,de atunci trăiesc fără simbrie,de atunci Maria mea s-a ...

Strada Domnească 68 (excelsior) Viaţă (mai) liberă decât aceasta n-am cunoscut vrodată. Liberă în sensul cuvântului scris şi (in)dependent de spaţiu şi timp. Liberă în suma karmelor ziariştilor (ne)trecători prin altarul din strada Domnească 68. Liberă în virtutea adevărului care trebuie să prevaleze în faţa mofturilor efemere, care trebuie să ajungă în ochii dumneavoastră, cei mai buni şi fideli observatori la bine şi la greu. Liberă în căutarea răspunsului la � ...

(legendă) Ooo, sărmana, bate doar de fricăşi se zvârcoleşte fără milăsub călcâiul doamnelor de pică,parcă vrea să vieţuiesc în silă!Ooo, sărmana, tremură ascunsăîntr-un foc bizar, fără cuvinte,fâlfâie cum fâlfâie o frunză,nici nu tace şi nici nu se prinde!Ooo, sărmana, nu mai are sânge,însă merge pe uscat şi facehodoronc! şontâc! şi parcă strângeîn război medalii pentru pace!Am găsit-o singură-ntr-o seară,năclăită-n foame şi-aşteptare,şi fuma şi ...

(basme)de mâine a vrut chiar să plouă de ieri va începe să ningăde când totdeauna doar astăzi mai este ceva să se stingăde astăzi a fost lună plină cum pline sunt mâinile talede farmecul fără oprire când scrii poezii catedraleşi totuşi mai bântuie somnul fântâna şi sunetul ierbiişi poate că astăzi e ziua în care s-apropie şerpiidar tu nu mai ştii că uitarea îmi trece încet prin ogradăşi vrea să mă ia până unde cuvântul nu vrea să mă vadăde astăzi porne� ...

(pastel preventiv) De plânsul cui mai sunt cariatide?Pe ţeava puştii gloanţele se stingşi în cutii poştale ruginiteperfect se surpă ultimul paing.Ce an/lumină, Doamne, ce an/dante!Nisipul cade-n şoaptă şi adunădoar câteva iubiri automateşi nişte lupi înflăcăraţi de Lună.Ce negură pe punctul de vedere!Chiar orizontu-i doar o chipuire.Nu mai dă nimeni, nimenea nu cere.E-nchis la cer, e-nchis la monastire.Se surpă dorul. Marginile lumii – menghine reci – s-apropie de min ...