eu românesc, tu româneşti, el/ea româneşte,
noi românim, voi româniţi, ei/ele românesc
ceilalţi - cât nu-s luaţi la trei-păzeşte
şi cât nu mă apuc să-i cotonogesc -
să-şi ia catrafusele şi să plece-n crucea mamei lor,
dincolo de pământesc şi dincolo de ceresc,
fiindcă nici unul nu-i corespunzător
acestui loc şi timp şi mod pentru a căror curăţie
am murit şi încă mai mor
în fiecare ziuă şi în fiecare noapte,
cu gândul şi cu sufletul şi cu imaginaţia
la secunda când într-această sfântă ţară va să fie
şi va să rămână doar culoarea românie
atenţiune:
hai să neutralizăm leorbăiala... şi să trecem la fapte
