Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a oferit primele explicații detaliate după ce un tribunal din Bruxelles a condamnat România, în primă instanță, la plata unui sold restant de 600 milioane de euro către gigantul farmaceutic Pfizer, relatează HotNews.ro.
Decizia vine în urma procesului intentat de compania americană în toamna anului 2023, după ce autoritățile de la București au refuzat să mai achiziționeze un lot de 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19, contractate în perioada pandemiei.
Alexandru Rafila a catalogat decizia de a stopa achiziția drept „una corectă”, subliniind că bugetul sănătății nu putea fi blocat pentru produse care ar fi urmat să fie distruse. Potrivit fostului oficial, situația raportată la momentul preluării mandatului indica o scădere drastică a interesului populației pentru vaccinare, în timp ce depozitele erau deja pline cu milioane de doze expirate.
„Nu puteam semna, în tăcere, plăți uriașe fără beneficii reale pentru pacienții români. Banii trebuie să se regăsească în spitale și infrastructură, nu în facturi fără utilitate”, a declarat Rafila.
Fostul ministru a dezvăluit că România a încercat, pe parcursul mai multor runde de discuții, să identifice o „soluție echilibrată” alături de Comisia Europeană și reprezentanții Pfizer. Deși s-a solicitat sprijinul comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, negocierile nu au dus la un acord care să scutească statul român de obligațiile asumate prin contractul semnat în mai 2021. Spre deosebire de grupul Pfizer, compania Moderna a ales o abordare diferită într-o situație similară, renunțând la pretențiile financiare față de statul român.
România nu este singura țară aflată în această postură. Tribunalul din Bruxelles a condamnat, simultan, și Polonia la plata unei sume de 1,3 miliarde de euro. Litigiul a apărut după ce ambele state au refuzat să execute integral contractele de achiziție, invocând finalul pandemiei și lipsa capacităților de stocare.
Până în prezent, România a reușit să revândă aproximativ 7,5 milioane de doze către state precum Germania și Ungaria, însă alte câteva milioane de unități au fost distruse, după ce au depășit termenul de valabilitate, generând costuri suplimentare de neutralizare pentru bugetul de stat.
Decizia instanței belgiene nu este definitivă, fiind o hotărâre în primă instanță.
