Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
Stai să mă uit la tine! - de asta te-am chemat, domnişoară:
să te iubesc ultima dată, chiar dacă nu te-am iubit prima oară!
De asta te-am chemat în inima nopţii şi de asta te rog
să mă laşi să mă uit mai la tine când pui lumină pe foc
şi când braţele tale întinse cât distanţa dintre mine şi tine
îmi şterg o lacrimă ne(mai)văzută printre pistiluri şi stamine!
De asta te-am chemat încă de la începutul meu pe pământ:
să-mi scrii cu flăcări pe suflet, până unde şi până când
îţi voi mulţumi pentru rugul acesta atât de mult aşteptat
lângă trandafirul sălbatic şi lângă fântâna aceea, din sat!
Doamne, Doamne, ce fel arde focul acesta începător şi rebel
când este foarte-foarte întuneric şi pui toată lumina pe el!
