Mă grăbesc. Nu mă grăbesc tare-tare... dar, oricum, nu-mi pot permite nici o clipită s-o lălăiesc. E ziua de naştere a prietenului meu şi trebuie, musai, să fiu acolo. "Acolo" e un loc pentru prezentat salutări şi felicitări şi tot ce se (mai) poate/cuvine la o aniversare. Cum spun cu două rânduri mai sus, trebuie să fiu acolo. Nu pentru că-s important, ci pentru că acest prieten al meu ("însoţit" de Maharshi, Osho şi Brunton) mi-a vârât în Cutiuţă, dar şi în Suflet, ...

Întreabă despre mine, strigă-n pustiu şi plânge... (parcă nu ştie cine-s, şi unde-s, şi ce fac)... îşi muşcă din răbdare, din poftă, până-n sânge... (ce surdă şi ce oarbă!...mi-i dragă! şi i-s drag!)...   Şi doar am învăţat-o să nu mai umble-aiurea... (îi place să râvnească? s-aştepte? până când?)... şi are toate cele dintru-nceput: securea, suflarea, crucea, primul şi ultimul meu gând!   Ea fost-a ursitoarea cea-ntâia, cea trimisă cu darurile-acestea ( ...

Da, nu şuguiesc! Mă apropii (sunt apropiat) de cimitir! De-acum, cred că e simplu! Mai am oleacă, doar oleacă...şi-o văd pe mama, şi-l văd pe tata! Şi chiar mă bucur şi încerc un fel de satisfacţie egoistă că-s primul care-şi vede părinţii morţi...aşa, în mod para/normal, în mod bizar, în pofida şi în sens invers "vederilor" generale propovăduite de tot ce suflă ori fluieră în biserici şi pe lângă biserici! Sunt primul învăţat/dezvăţat...să "trăiască" în ...

* Mă pot considera sofisticat dacă-l spurc pe francul elveţian fără să mă număr printre captivii creditelor mirosind a brânză de Milka? OK, spuneţi-mi şi aşa! CHF-ul e fix ochiul dracului, e verificată din trei surse, mai exact trei valute diferite. * Ca să nu rămână de căruţă, şi dolarul american a luat-o razna, dar măcar ştiu din ce motiv s-a înfoiat paraiul de peste Atlantic. Cu o zi înainte, nen-tu Obama primise un cadou pentru nevastă-sa, un ruj de buze, iertat� ...

Da. Cătunul rămâne în urmă. Parcă mai singur ca niciodată. Îi pare rău că plec. Se vede în ochii lui. În ochii lui de Zimbru. Că aşa-i zice pe cea mai frumoasă hartă din Sudul Moldovei de Nord. Cătunul Zimbru. Locul unde au trecut în Trecuturi şi-n Viitoruri cele mai delicate Prezenturi. Locul pe care s-au desfăşurat cele mai importante târnosiri şi pe care s-au dat cele mai clare dezlegări la Pace şi Iubire, la Gratitudine şi Respect. Şi locul pe care s-au desfăşura ...

Beau Spirit din Neant şi Sânge pur din Marile Aorte Siderale... şi nu mă satur, beau, şi tot mai cer, dau (Timpului şi Spaţiului) târcoale, s-audă şi să vadă Tatăl lor cum lacom sunt şi cum încet mă scoate (această Sete scumpă) din ne/Tot şi mă îngroapă-n cea Eternitate, ca pe-o sămânţă bună de Nimic... şi făr-de care (totuşi) nu se poate!   Şi uite-aşa mă prind în Univers... un fel de surdomută Steauă chioară, cu sânge vechi şi searbăd şi murdar când u ...

Uite...chiar în noaptea asta, chiar acum şi chiar în clipa asta, părinţii mei îmi vin în vis. Şi visez mult, nu glumă. Şi chiar îmi spun că au citit ziarul cu părerile mele despre ei şi despre ai unor dumneavoastră. Şi chiar încep să-mi facă unele precizări în legătură cu tristeţea şi ticăloşenia exemplară a zilelor şi nopţilor în care îndrăznesc să mai exist. Da, să exist, iar nu să trăiesc. Să supravieţuiesc, adică. Şi chiar îmi reproşează (părinte� ...

Cum vă jucaţi cu Majestatea Lui?!... Vă mulţumesc, Juraţi ai Poeziei, şi vă aşez printre vrăjmaşii mei... fiindcă lumea voastră foarte vie-i! Vicleni, zvârliţi cu piatră în Poet, sârguincioşi, să cadă...nu! nu-l doare!... zvârliţi cu piatră smulsă din statui... dar eu nu vă acuz de lapidare! Vă scriu câte-un sonet devastator şi câte-un epitaf la fiecare!   Aşa-i Poetul: scrie ce-a-nvăţat de la statui...când vă strigau la poartă, cu suflet manuscris...şi se-nt ...

Şi uite-aşa vorovea şi încheia poetul cel anonim şi sărac: "Vine timpul şi răstimpul să-mi aducă întrebare:/ Viaţa este o greşeală? Moartea este o erată?.../ Mi-este cald de-atâta viscol (straşnic hoţ de respirare!).../ Trece iarna peste mine, cu şenile de zăpadă!"//...Nu? Da...şi peste părinţii mei şi ai unor dumneavoastră a venit şi a trecut acest fel frumos de iarnă! Şi ei, aceşti oameni/ţărani cu haine noi şi elegante tocmai de pe vremea când Iliadele şi Od ...

Se-ntorc plecaţii...uite-i, coboară, suie-ncoace, cu toate cele bune, şi rele, şi rapace, şi drepte, şi murdare, şi clare, şi haihui... şi cară (fiecare) o cruce: crucea lui...!   Şi-o cară (fiecare) cum a-nvăţat, cum poate: frumos, urât, cu grijă, pe faţă şi pe spate... şi-ajunge (fiecare) n-ogradă, ostenit, şi-şi vâră crucea-n brazdă, la prins şi la-ncolţit!   Se prinde, încolţeşte, dă-n frunză, dă în floare... şi-o lasă (fiecare) să crească-ncet şi ma ...