
Ion Zimbru
La umbra dulce a cireşului amar
Marți, 20 Martie 2012 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
(cu poetul Ioanid Romanescu - 16 ani de la moarte) Din colecţia "Cele mai frumoase poezii despre Lumină"
cât mai am timp, cât mă mai ţine biata mură, cât I de sus nu vrea să spună (încă) nu, cât I de jos doarme încet, sub arătură… mâine mă duc să mă descânte doamna Lu! în lipsa ei, toate uitările-mi par scurte şi tot mai lungi toate secundele îmi par… mă duc să-mi dea cântec de pasăre şi turte, la umbra dulce a cireşului amar! în lipsa e ...
Moş Gheorghe, gardul de spini, cireşele şi castraveţii
Marți, 20 Martie 2012 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Cutreieram toate dealurile cu sania, cu opincile, cu băieţii şi cu fetele din sat. Huruişurile funcţionau de dimineaţa până seara, fără oprire. Nici mâncare nu ne trebuia. Tot felul de sănii: modele diverse, lemne diferite, cu oplene sau fără. Cine avea sanie din metal, ehei, se dădea rotund printre ceilalţi, nu era nimeni mai fălos ca el! Însă nu avea sanie, fiecare. Ne suiam câte doi, câte trei, câţi încăpeam, pe burtă sau pe fund, cu faţa ori cu spatele, chiar şi ...
Avancronica unei morţi efemere
Luni, 19 Martie 2012 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
(in memoriam, cu pana lui Panait Căpăţână)Din colecţia "Cele mai frumoase poezii despre poeţi"
Îl vezi trecând andante, pe Domnească,blindat de poezie şi de gânduri;zici că-i un cal troian ce vrea să pască,bun de tipar, de viaţă şi de scânduri.
N-are nimic cu nimeni, însă arebătute-n cap vreo zeci de mii de versuri;e bun ca vinul vechi, ca o ninsoaredin alte lumi, din ale universuri.
Recită, întrerupe, tace, scrie…te uiţi la el şi zici că nu e el,cel care ...
Friptură de cocoş... şi o apă limpede ca ochii mamei la naşterea mea
Luni, 19 Martie 2012 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Cu megieşul Victor şi cu fratele Nicu, doi flăcăiandri formidabili, păştem vacile pe Cioara. Cioara este un deal înclinat cu 45 de grade, plin cu salcâmi şi tăiat de râpi adânci, pe fundul cărora curge un fir de apă limpede ca ochii mamei la naşterea mea. Numele vacilor este Vaca: Vaca Gălbiniţa şi Vaca Lunaia. Prenume frumoase, nu? Fiecare cu viţelul ei: Viţel Toporaş şi Viţel Brebenel. Prenume corespunzătoare, nu? Animalele pasc frumos, fără să lăcomească, ...
Natură vie cu amăgire şi calul popii
Joi, 15 Martie 2012 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
(despre război şi pace)Din colecţia "Cele mai frumoase poezii după Ion Anapoda"
vezi tu ce libelulă elegantăîţi trece pe la geamuri…merg la deal,spre poarta cimitirului în pantă…de-aş fi avut măcar un hârb de cal,aş fi ajuns mai repede acum…dar vezi, de unul singur, nu se poate…declar război bisericii de fumşi ură veşniciei înclinate! de mi-ar fi dat, aşa, cumva, prin gândsă-ţi cer oleacă, astăzi, calul popii,n-aş mai fi stat anapoda, la rând,şi-aş fi a ...
Doamne, ce vin, ce muncă şi ce iluzie…cu obrazul celălalt!
Joi, 15 Martie 2012 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Toată viaţa, ilustrul M.M. (prieten la cataramă cu preotul I.G.) şi-a aprofundat cunoştinţele teoretice şi practice despre lene, s-a specializat în tehnica şi tactica furtului, şi-a perfecţionat metodele de ciordeală, i-a mâncat zilele mă'sii, a dat şi a luat bătaie cât vezi cu ochii…chiar a făcut şi puşcărie pentru că a facilitat activitatea unor hoţi la poarta C.S.G…
El şi alţii de teapa lui, vajnici puturoşi şi neîntrecuţi hojmalăi, beau fără oprire şi pu ...
Isprăvi paralele cu principiile altarului şi ale cumsecădeniei divine
Miercuri, 14 Martie 2012 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
După ce a fost dat afară din biserică şi din hainele preoţeşti, şi după ce i-a administrat coanei foste preotese o bătălie soră cu moartea (episodul soldându-se cu plecarea bietei femei în lumea largă), I.G. s-a apucat de păscut. Că avea oi şi capre multe. Chiar şi măgar avea. Auzise că scrisesem despre faptele golăneşti ale sfinţiei sale (de unde i s-a tras şi debarcarea) şi-mi era cam frică să dau ochi în ochi cu înălţimea sa enormă. Că tare enorm era s ...
De aia n-are ursul coadă şi vulpea abia o târâie!
Miercuri, 14 Martie 2012 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
(despre roaba lui Dumnezeu)Din colecţia „Cele mai sincere poezii despre Mama”
pe marginea drumului, despărţiţi de gard,doi câini (şi doi oameni) se hârâie…trece mama cu căldările să aducă apă,se uită la oameni, se uită la câini…şi-mi zice:de aia n-are ursul coadă şi vulpea abia o târâie! sub salcâmul greu de atâtea mierle şi florio găină elegantă cotcodăceşte şi cârâie…vine mama cu căldările pline de la apă,se uită la copac, se uită la ...
Primesc iertare, mă declar înfrânt
Marți, 13 Martie 2012 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Din colecţia "Cele mai sincere poezii despre biruinţă"
primesc iertare, mă declar înfrânt…!abia acum cred că era mai binesă fi păstrat un glonte pentru mine,căci nu se ştie unde, cum şi cândva trebui să încetez cu elmărşăluirea mea spre sărbătoare:locul râvnit de toţi, de fiecaresoldat umplut de glorie-n măcel,
umplut de lauri, declarat erou,chiar dacă multe vieţi, nenumărate,a întrerupt, prin faţă şi prin spate,pe lângă testamentul vechi şi nou,cum a ...
Întâlnirea, supărarea şi cafeaua doamnelor care n-au mai apucat
Marți, 13 Martie 2012 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Mare coadă în cel mai mare magazin din Ţiglina 3. Coadă la ţâri. Cam de cinci-şase ore bune de vară, lumea se înghesuie într-o imagine pestriţă de haine şi vorbe, într-o atmosferă cenuşie şi mocnind a lehamite şi scandal. Care mai de care se înalţă pe vârfuri să vadă cât mai e până în faţă. Care mai de care se teme că nu mai apucă din sărmanii obleţi orfani şi săraţi de visezi toată viaţa numai ocne părăsite şi regim fără sare. Care mai de care, mai al ...