Pentru câteva zile, Craiova a fost Capitala Europeană a Culturii (nu la concurență cu Timișoara!). Dacă nu cumva chiar capitala… mondială, deoarece s-a desfășurat un eveniment care a interesat nu numai diaspora românească și românii de acasă, de la Sydney în California, de la Paris la Roma, una dintre pledoariile prezentate susținând tocmai complementaritatea celor două tipuri de discurs: cel al românilor de acasă și cel al românilor stabiliți în străinătate. "Nu numai" deoarece, precum se știe, printre românii care au făcut istorie universală în afara României, dar în același timp și întru spirit românesc, sunt și nume sonore, demne de patrimoniul UNESCO.
Mai exact, la sfârșit de septembrie (29-30) a fost inaugurat Muzeul Cărții și Exilului Românesc, structurat și organizat în "Casa Dianu" din Craiova, după o muncă de aproximativ zece ani (cât a durat legendarul război al Troiei), coordonată, în tot acest timp, de managerul Bibliotecii Județene "Alexandru & Aristia Aman" din Craiova, Lucian Dindirică (în fotografia 1, în dreapta, lângă gălățeanul Dragoș-Adrian Neagu, de ani buni managerul Bibliotecii Județene "Panait Istrati" din Brăila, președintele Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România).
N-a fost deloc "un război" simplu, Lucian Dindirică deplasându-se de numeroase ori în străinătate (Franța, SUA, par exemple; dar greul a fost mai degrabă în desișul birocrației românești), cu echipa sa, pentru procurarea și luarea în primire a donațiilor și colecțiilor, dintre care enumerăm Colecţia "Academician Basarab Nicolescu" (unul dintre inițiatorii proiectului, poate chiar primul; în foto 2); Colecţia "Leonid Mămăligă"; Colecţia "Arhiva «Cenaclului de la Neuilly»"; Colecţia "Arhiva «Asociaţiei Hyperion»"; Colecţia "Vintilă Horia"; Colecţia "Mircea Eliade"; Colecţia "Emil Cioran"; Colecţia "Mircea Milcovitch şi Maria Mesterou"; Colecţia "Andrei Şerban"; Colecţia "Paul Barbăneagră"; Colecţia "Corneliu Şerban Popa"; Colecţia "Cicerone Poghirc"; Colecţia "Andrei Codrescu"; Donaţia "Carmen Firan şi Adrian Sângeorzan"; Colecţia "Victor Cupşa"; Donaţia "Constantza Buzdugan"; Colecţia "Bujor Nedelcovici"; Colecţia "Cezar Vasiliu"; Donaţia "Institutul Român/ Biblioteca Română din Freiburg (fondată în 1949)"; Donaţia "Gabriel Badea-Păun"; Colecţia "Ileana şi Romulus Vulpescu"; Donaţia "Şerban Viorel şi Rodica Stănoiu"; Colecţia "Academician Dan Berindei"; Colecţia "Academician Dinu C. Giurescu"; Donaţia "Academician Ştefan Ştefănescu"; Donaţia "Valeriu Veliman"; Colecţia "George Banu"; Colecţia "Dumitru Milcoveanu"; Colecţia "Octav Calleya"; Donaţia "Horia-Dinu Nicolaescu"; Colecţia "Nicolas Adam"; Donaţia "Ion Deaconescu"; Colecţia "Aurora Cornu"; Colecţia "Miron Kiropol"; Colecţia "Grigore Arbore"; Colecţia "Theodor Damian"; Colecţia "Academia Româno-Americană de Arte şi Ştiinţe (fondată în 1975 - California, SUA)"; Colecţia "Memoria exilului românesc la Televiziunea Română".
Poate curând vor fi și colecții Nina Cassian, Ben. Corlaciu, Gelu Ionescu, Monica Săvulescu-Voudouri, Virgil Tănase, Daniel Spoerri, Sebastian Reichmann, ca să ne referim și la unii gălățeni (unii dintre ei în lucrarea monumentală "Memoria Emigrației", realizată de Florea Firan, lansată la inaugurare; foto 3: Fl. Firan, în dreapta, la aproape 90 de ani, lângă universitarul Nicu Panea) membri ai exilului sau ai diasporei.
Cert este că se vor înființa burse (aviz studenților și cercetătorilor și de la universitățile gălățene) și iată ce-i așteaptă, pentru început: peste 60.000 de cărţi, broşuri, publicaţii periodice, cataloage, peste 1.000 de dosare care cuprind peste 50.000 de manuscrise (scrisori, cărţi poştale, note personale, caiete de regie etc), peste 5.000 de fotografii, peste 1.000 de materiale audio-video, aproximativ 80 de partituri muzicale, peste 1.500 de obiecte de artă (sculpturi, statuete, tablouri, serigrafii etc), peste 100 de obiecte personale şi piese de mobilier.
