Anca Sarău a venit în Finlanda în 2007, din dragoste pentru viitorul ei soţ. Cu educaţia dobândită în România nu şi-ar fi găsit prea uşor de lucru, aşa că a început să înveţe finlandeza, mai întâi singură, apoi mergând la cursuri. Certificatul gen Cambridge local pentru nivelul mediu de cunoaştere a limbii a fost primul pas. Viaţa i s-a schimbat radical din 2009 când a luat examenul la filologie finlandeză, devenind studentă la Helsingin Yliopisto, Universitatea din Helsinki. Performanţa tinerei originare din Galaţi este cu atât mai uimitoare cu cât finlandeza este una dintre cele mai dificile limbi din lume, mai „gravă” chiar decât chineza! Aşa, ca fapt divers, aflaţi că pentru a defini diverse feluri de zăpadă, finlandezii au la dispoziţie cel puţin zece cuvinte... Anca Sarău predă astăzi finlandeza celor veniţi în această ţară pentru a-şi clădi un destin. Mai mult, a cucerit inimile nordicilor dezvăluindu-le „România, diamantul neşlefuit al Europei”, fiindu-le ghid într-o călătorie imaginară prin cele mai frumoase zone ale ţării, de la Cimitirul Vesel spre Voroneţ, coborând pe la Cheile Bicazului la vulcanii noroioşi, urcând la Peleş şi la Sfinx, către Sighişoara medievală, pentru ca apoi să-şi întoarcă faţa către Constanţa şi Delta Dunării… Înainte de a vă împărtăşi povestea minunată, de succes, a Ancăi Sarău trebuie să ştiţi că finlandezii sunt familiarizaţi cu România anilor '70, unde unii dintre ei veneau la tratamente balneare. Şi că Zaharia Stancu este un scriitor cunoscut aici, cu surprinzător de multe cărţi traduse în finlandeză!
Creativitate şi destin
„Luen «Viaţa liberă» – lehteä”, aşa se spune în finlandeză „citesc Viaţa liberă”. Traducător ne-a fost Anca Sarău, potrivit căreia limba finlandeză este foarte logică şi mult mai structurată decât româna, ba chiar aminteşte niţel de matematică: dacă ştii regula, o aplici şi ai forma corectă a verbului sau a substantivului respectiv. Anca predă finlandeza pentru străini (adulţi) atât în cadrul unei organizaţii nonguvernamentale, cât şi la şcoala unde ea însăşi a învăţat limba. Anca iubeşte ceea ce face pentru că implică multă creativitate, trăieşte într-un mediu multicultural, înconjurată de oameni veniţi din toate colturile lumii pentru a-şi clădi aici un destin. Şi mai e ceva: „În Finlanda se pune mare accent pe educaţia adulţilor. Situaţia economică îi obligă pe oameni, finlandezi get-beget sau străini, să se reorienteze profesional. Trebuie sa fii flexibil, răbdător şi să încerci să nu intri în depresie. Sprijinul celor dragi este foarte important, dar eu sunt foarte norocoasă în aceasta privinţă”, ne-a mărturisit Anca.
Contezi tu, nu etnia sau naţionalitatea
„Personal nu m-am simţit niciodată discriminată din cauza faptului că sunt româncă, deşi autorităţile au tot avut probleme pe aici în ultima vreme cu cerşetorii noştri. Îi apreciez foarte mult pe finlandezi, că nu te judecă pe baza etniei sau a naţionalităţii, ci ca individ. Apreciază independenţa şi iniţiativa. În primăvara lui 2009 am asistat la o prezentare a atracţiilor turistice din România făcută de un finlandez. Nu mi s-a părut reuşită, aşa ca i-am scris directoarei centrului cultural respectiv, spunând că eu aş face una mai bună, şi asta nu din orgoliu, ci pentru că aveam o perspectivă diferită. Doamna mi-a acordat încrederea ei şi posibilitatea nu doar a unei prezentări, ci a unei serii de trei prezentări cu titlul «România, diamantul neşlefuit al Europei». M-am descurcat foarte bine, iar de atunci, de două ori pe an, ţin prezentări în diverse locuri în Helsinki”, spune Anca.
Iarnă lungă, oameni frumoşi
Puţine sunt lucrurile care nu-i plac Ancăi în Finlanda: iarna mult prea lungă şi întunericul pot fi deprimante, mai ales dacă se întunecă în jur de ora 15.00, poate chiar mai devreme, iar soarele răsare abia pe la 9.00. Îi plac oamenii, faptul că sunt deschişi şi nu se ascund după degete, dacă au ceva de spus. „Un prieten finlandez este cu siguranţă unul de nădejde. Dacă promite ceva, face. În plus oamenii sunt foarte simpli, nu epatează cu haine superscumpe şi telefoane fantastice ca pe la noi. Şi sunt sportivi. La început, eram surprinsa să văd bunicuţe pe bicicletă sau bătrânei făcând jogging. Viaţa are un ritm calm. În ciuda crizei, oamenii au timp să se preocupe de hobby-uri, să se gândească la ei înşişi”, ne-a mărturisit Anca. Şi fireşte, îi place sauna, un simbol aparte pentru finlandezi, un loc aproape sacru, unde te purifici sufleteşte şi fizic.
România… doar în vacanţă
Departe, Anca vede România cu alţi ochi. „Lucruri pe care nu le preţuieşti în ţară încep să-ţi lipsească după o vreme. Mă refer mai mult la aspectul cultural: literatura, teatrul în general şi actorii noştri extraordinari. Şi aici sunt actori buni, dar e altceva, faţă de interpretarea în limba maternă. Ca societate şi ca oameni avem însă multe de învăţat. Păcat şi de faptul că îi lăsăm pe politicienii, din orice partid ar fi ei, să îşi bată joc de bunăstarea noastră materială şi mentală. Altfel îl urmăresc în fiecare zi pe Mircea Badea pe net, iar cu mama sunt în permanent contact tot prin intermediul internetului şi totul e în ordine. Viaţa mea s-a schimbat clar în bine de când am venit aici, iar acum nu m-aş mai putea întoarce în România decât în vacanţă”.
Special pentru imigranţi
Statul finlandez derulează un program de integrare, special pentru imigranţi. Aceştia sunt trimişi la cursuri intensive de finlandeză timp de un an de zile, perioadă în care sunt sprijiniţi cu o sumă de bani. Scopul principal al acestui program este ca imigranţii să-si găsească de lucru, cât mai repede posibil. În aceste program este inclusă şi o perioadă de practică de câteva săptămâni, preferabil în domeniul în care persoana a profesat în ţara de baştină. Au fost cazuri în care persoana respectivă şi-a găsit în acest mod imediat de lucru.
Rahat, adică bani!
Potrivit Ancăi Sarău, există cuvinte în limba finlandeză care au un înţeles haios în română. Rahat pe finlandeză înseamnă bani şi vine de la raha- (rădăcina cuvântului) plus t (plural). Nimeni, contrar înţelesului românesc, defineşte în fapt „numele meu” nime- (rădăcina cuvântului) + ni (pronume posesiv).
