Cântec din Italia, din dragoste şi dor de Galaţi

Cântec din Italia, din dragoste şi dor de Galaţi
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
  • „Deşi au plecat din Galaţi de 12 ani, nu l-au părăsit cu adevărat niciodată şi au continuat să-l păstreze în inimi, ba chiar i-au compus un cântec * Mirela şi Cristina Aurelia Popa, adică Popa Sisters i-au cucerit pe italieni şi pe români cu vocile şi talentul lor * Succesele obţinute la concursurile naţionale au fost dublate de bucuria de a cânta pe aceeaşi scenă cu Maria Ciobanu şi Ionuţ Dolănescu

Mirela avea 12 ani, iar sora ei, Cristina Aurelia, doar şase 6 ani când au ajuns în Italia. În 2000, atunci a început aventura lor: „Era începutul mileniului, începutul unei noi vieţi… A fost o călătorie lungă şi grea, dar unirea familiei ne-a întărit şi nenumărate vise ne-au alimentat entuziasmul”, ne-au mărturisit surorile Popa. Şi mai mult, spun ele, niciodată nu au părăsit Galaţiul! Rădăcinile le-au rămas aici, dovadă că prima compoziţie muzicală a familiei a fost “Galaţiul meu”, o emoţionantă declaraţie de dragoste pentru oraşul de la Dunăre: „Eram atât de mică/ Atunci când am plecat/ Cum pleacă o rândunică/ Pe un drum îndepărtat/ Galaţiul meu/ Cât de mult eu te iubesc/ De atunci mereu/ Doar la tine mă gândesc/ Mi-e tare dor de tot/ Ce am lăsat atunci”. Tatăl lor plecase în Italia în 1995, pe jos, împreună cu fraţii lui, şi cu multe sacrificii le-a creat condiţiile necesare pentru a se stabili în Italia. „Totul s-a făcut cu iubire pentru familie, pentru binele ei, depăşind greutăţi şi obstacole, pentru a ne construi un viitor plin de realizări şi de linişte”, ne-au spus gălăţencele.

O familie muzicală

Toată familia Popa are pasiunea muzicii şi a poeziei, dovadă fiind înregistrările, CD-urile de familie, iar rugăciunea şi muzica se împletesc la reuniunile de familie. Obişnuinţa a fost menţinută şi în Italia, acasă, şi în comunitatea creştină a românilor şi la evenimentele publice ale oraşului în care locuiesc, Jesi. Într-un asemenea cămin, talentul surorilor a fost imediat descoperit şi încurajat, iar surorile le mulţumesc mamei şi tatălui că au făcut tot posibilul pentru creşterea lor artistică.

Mirela a luat lecţii de canto la Şcoala muzicală G. B. Pergolesi şi a concertat cu importante vedete italiene: Irene Grandi, Linda, Noemi şi Matia Bazar. Cu cea din urmă a avut un duet minunat. Cristina a început muzica în cadrul corului de copii a Şcolii G. B. Pergolesi care i-a oferit ocazia de a participa la concerte şi turnee la nivel naţional. Când pasiunea pentru muzică a fost completată cu lecţii de teatru, spectacolele s-au înmulţit. Au urmat concursurile „La Corrida”, „Pianello Got’s Talent” şi mai ales “Primo Trofeo della canzone italiana” al Radio Italia. Chiar dacă nu au studiat la şcoală instrumentele muzicale, din casa lor nu lipsesc chitara acustică şi clasică, basso, tobele şi clapele, adică „jucăriile” lor preferate cu care s-au născut primele compoziţii muzicale. Inedit, Cristina face parte dintr-un grup de tineri care cântă la tobe medievale, în cadrul Asociaţiei Culturale locale “Ente Palio di San Floriano” şi a avut spectacole în mai multe oraşe italiene. “Italia este foarte tradiţională din punct de vedere artistic şi cultural, şi asta ne-a fascinat”, spun tinerele. 

Popa Sisters

Experienţa comună în corul polifonic „Brunella Maggiori” din Jesi le-a ajutat să-şi dezvolte tehnica vocală nu numai ca soliste, şi în corală, şi le-a armonizat vocile. „Am participat la Concursul Naţional «Talent Vocal Selection» ca soliste, am ajuns amândouă în faza finală şi am decis să ne unim. Rezultatul a fost foarte bun, ne-am calificat între primii zece câştigători şi am avut marea ocazie de a participa la concertul în onoarea lui Lucio Dalla la Fiorano Modenese. Vor urma alte concerte, cu mari cântăreţi şi grupuri italiene şi internaţionale”, ne-au mărturisit surorile.

La Jesi şi la Firenze au avut şansa de a cânta în concert cu Maria Ciobanu şi Ionuţ Dolănescu. „A fost o mare onoare şi o ocazie minunată să fim invitate la un asemenea eveniment. Ne-am dat seama ca scena este habitatul nostru natural, iar publicul foarte călduros şi primitor. Sperăm ca experienţele cu artiştii români să fie mai dese”, spun surorile Popa.

Muzica învinge prejudecăţile

Integrarea în Italia nu a fost uşoara, au avut şi experienţe negative, probleme de socializare. „Ca în toată lumea, există persoane mai mult sau mai puţin deschise la minte, dar am avut şi foarte multe experienţe pozitive, familii sau persoane care ne-au respectat, ajutat, încurajat recunoscându-ne valoarea aşa cum merităm. Când lumea ne ascultă, oferim o imagine frumoasă a României”, spun artistele.

Repertoriu bogat

Le-ar fi greu să aleagă o melodie preferată din bogatul lor repertoriu, fiecare etapă din viaţa lor regăsindu-se într-un cântec. Iubesc melodiile copilăriei lor din România – „Amintirile” (3 Sud Est), „Caravanele” (Andrè), „Mama” (Sweet Kiss), „Singur” (Talisman), iar din repertoriul italian „Qualcosa che non c’è” (Elisa), prima melodie cu care s-au lansat pe web, „Uh La La La” (Alexia) cu care s-au prezentat la „X-Factor”. Din repertoriul internaţional, preferate sunt „Don’t know why” (Norah Jones) şi „Spider man” (Michael Bublè) cu care s-au prezentat la Concursul Naţional „Talent Vocal Selection”. Iar mai nou, cânta fenomenal „Euphoria”! N-au uitat nici cântecele populare: „Iarba verde de acasă”, „Aşa-i romanul”, „Omul bun şi pomul copt”, „Andri Popa”, „Trandafir de la Moldova” sau „Mă dusei să trec la Olt”. La place toată muzica, de la cea clasică, trecând prin blues, jazz, soul, swing, twist, rock’n roll, country, funky, până la disco, dance şi pop, şi cu toate că genul pop l-au practicat mai des, sunt dornice de experimente muzicale, fie separat, ca soliste fie ca Popa Sisters. Modelele lor sunt vedetele italiene Giorgia şi Elisa, Irene Grandi şi Laura Pausini.

Rădăcinile sunt în România

„Cum spune cântecul popular «Iarba verde de acasă să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă…», în România sunt rădăcinile noastre şi împreună cu părinţii încercăm să menţinem tradiţiile şi contactul cu ţara, de care suntem foarte legate. Ne întoarcem cât de des putem şi suntem interesate de soarta României şi a romanilor, deoarece sângele ne leagă. Şi în Italia ne simţim acasă, e ţara care ne-a adoptat, dar nu vom uita niciodată de unde venim, spunând tuturor cu mândrie ca suntem români de-ai ai lui Decebal şi Traian”, ne-au mărturisit Mirela şi Cristina Popa.

Citit 4155 ori Ultima modificare Joi, 23 August 2012 19:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.